Rusaliile din 2025: Importanța zilei ce a marcat evoluția creștinismului și cele mai relevante obiceiuri de pe 8 iunie
Sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută și sub denumirile de Cincizecime sau Pogorârea Duhului Sfânt, se celebrează la 50 de zile după Învierea Domnului (Paștele) și la 10 zile după Înălțarea la cer a Mântuitorului. În anul 2025, Rusaliile vor fi celebrate în România pe 8 iunie (duminica) și 9 iunie (luni), cea de-a doua zi fiind recunoscută ca sărbătoare legală, oferind zi liberă pentru angajați.
Această sărbătoare are un loc central în calendarul creștin, marcând momentul în care s-a înființat biserica, prin pogorârea Duhului Sfânt asupra apostolilor. Aceștia au primit curaj, înțelepciune și darul vorbirii în limbi diferite, având astfel capacitatea de a propovădui Evanghelia și de a converti oameni din diverse popoare. Dincolo de semnificația teologică, Rusaliile sunt însoțite de numeroase obiceiuri și tradiții populare menite să aducă noroc și să alunge forțele răului.
Ce semnifică sărbătoarea de Rusalii
Rusaliile se numără printre cele mai vechi sărbători ale creștinismului, celebrate încă din epoca apostolică (secolul I d.Hr). Până la sfârșitul secolului al IV-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului, însă cele două au fost ulterior separate. Înălțarea a fost stabilită la 40 de zile după Paște, iar praznicul Rusaliilor a devenit o sărbătoare distinctă, celebrată la 50 de zile după Paște.
Ziua de Rusalii comemorează coborârea Duhului Sfânt asupra apostolilor, un eveniment relatat în Faptele Apostolilor (capitolul 2), considerat începutul misiunii apostolice și ziua întemeierii bisericii. După primirea Duhului Sfânt, apostolii au început să predice în diverse limbi, contribuind astfel la extinderea rapidă a comunității credincioșilor.
Tradiții și obiceiuri de Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor este însoțită, în cultura populară românească, de o serie de tradiții și obiceiuri. Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este dansul călușarilor, practicat în special în regiunile din sudul și sud-vestul României (Oltenia, Muntenia). Călușarii, tineri îmbrăcați în costume tradiționale, dansează și cântă pentru a alunga spiritele rele și pentru a aduce noroc și sănătate.
În duminica Rusaliilor, creștinii comemorează „limbile de foc” care s-au pogorât asupra Apostolilor, simbolizate prin frunzele de nuc și de tei, considerate purtătoare de har și protecție. Credincioșii aduc aceste frunze la biserică pentru a fi sfințite și le așază acasă, la icoane, uși sau feronerie, ca semn al binecuvântării. Este, de asemenea, răspândit obiceiul stropirii cu apă sfințită a animalelor și a întregii gospodării, pentru a le feri de pericole.
Interdicții în perioada Rusaliilor
În perioada Rusaliilor, mai ales în ziua sărbătorii, există o serie de interdicții. Nu se lucrează, deoarece se consideră că orice muncă agricolă sau gospodărească poate atrage mânia Rusaliilor. De asemenea, nu se intră în pădure și nu se doarme afară, deoarece Rusaliile pot răpi sufletul celor neatenți. Femeile nu au voie să spele rufe sau să facă treburi grele, pentru a nu atrage ghinionul.
Sâmbăta dinaintea Rusaliilor este dedicată pomenirii morților, cunoscută sub numele de Moșii de vară. În această zi se împart colaci, vase cu mâncare și băutură, în special pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi.
