Rusia, maestra dezinformării: Cum serviciile secrete spaniole au descoperit planurile de manipulare a alegerilor în România, Moldova și Georgia
Un raport confidențial al serviciilor de securitate națională din Spania afirmă că Rusia a desfășurat campanii de dezinformare după inundațiile catastrofale din 2024 pentru a genera neîncredere în instituțiile democratice și a delegitima sprijinul Spaniei pentru Ucraina. Kremlinul a acționat similar în cazul alegerilor din România, Moldova și Georgia, cu scopul de a îndepărta aceste țări de Uniunea Europeană și a le atrage în sfera de influență a Moscovei.
Raportul anual privind securitatea națională, elaborat de Departamentul de Securitate Națională (DSN), condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado, a fost transmis parlamentului spaniol. Este pentru prima dată când un document oficial leagă răspândirea de zvonuri și știri false de campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus. Raportul detaliază cum sistemul de propagandă pro-Kremlin a amplificat narațiuni preexistente care dezinformau în urma crizei provocate de furtuna Dana, care a avut loc pe 29 octombrie 2024.
„Actorii pro-ruși s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice și pe delegitimarea sprijinului acordat Ucrainei, sub pretextul necesității reale de ajutor pentru zonele afectate de Dana”, se arată în raport. Dezinformarea este considerată unul dintre principalele riscuri pentru securitatea națională, fiind plasată pe primul loc în topul riscurilor globale de către Forumul Economic Mondial.
Operațiunea „Doppelgänger”
Raportul detaliază și campania „Doppelgänger”, lansată de Rusia la mijlocul anului 2022, după invazia din Ucraina. Această campanie include o structură informațională formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele sociale, coordonate între ele și active în diverse limbi, inclusiv în spaniolă. Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare pentru a influența procesele electorale din Moldova, România și Georgia, cu scopul de a le îndepărta de UE și de a le atrage în sfera de influență a Rusiei.
De asemenea, Kremlinul ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA. Departamentul de Securitate Națională subliniază că aceste campanii sunt desfășurate prin canale neconvenționale, devenind mai sofisticate față de trecut, când erau utilizate mijloace tradiționale legate de Kremlin, precum Sputnik și RT. Acum, trasabilitatea surselor este mai dificilă, iar actorii operază infrastructuri multiple, create special pentru ocazii specifice.
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) a reprezentat un salt calitativ în difuzarea conținutului dezinformativ, cu cel puțin 41 de cazuri de utilizare a IA pentru manipularea informațiilor înregistrate de Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).
Riscuri, amenințări și pericole
Raportul identifică ca fiind cele mai grave riscuri vulnerabilitatea spațiului cibernetic, campaniile de dezinformare, fluxurile migratorii nereglementate, tensiunile strategice și regionale și instabilitatea economică și financiară. Dezinformarea și spațiul cibernetic sunt considerate cele mai mari riscuri pentru următorii cinci ani, iar pe termen lung, în 2035, cel mai mare pericol va fi fragmentarea și incertitudinea strategică.
Deși documentul include un capitol despre vulnerabilitatea energetică, nu menționează riscul unei pene totale de curent, cum a fost cea din 28 aprilie, care a afectat Spania și Portugalia. Raportul a fost aprobat pe 24 aprilie, cu doar patru zile înainte ca întreaga rețea electrică a peninsulei să fie oprită.
