Rusia, prinsă în capcana sancțiunilor: strategia Occidentului pentru a îngenunchea economia
Marea Britanie și Uniunea Europeană au decis să impună Rusiei o serie de noi sancțiuni economice, după ce speranțele de încetare a focului cu Ucraina au eșuat. Un ministru francez a afirmat că este momentul să „sufocăm” economia rusă. Rămâne, însă, neclar ce efect vor avea aceste măsuri, având în vedere că Vladimir Putin a demonstrat o abilitate remarcabilă în depășirea dificultăților economice, conform analiștilor politici.
Economia rusă în dificultate
De la invazia Ucrainei în 2022, economia rusă a suferit sever din cauza sancțiunilor impuse. Aceste măsuri au dus la deprecierea rublei, o inflație ridicată, rate ale dobânzilor foarte mari și stagnare economică. Atunci când Putin a preluat conducerea în urmă cu peste 25 de ani, economia se afla într-o stare gravă, iar reformele anterioare ale lui Mihail Gorbaciov și Boris Elțîn nu au avut succes în a îmbunătăți condițiile de trai pentru majoritatea cetățenilor ruși.
Privatizările rapide, deși sperau să creeze instituții puternice, au beneficiat în principal un grup restrâns de oligarhi, care au exploatat un stat corupt. Până în 1995, aproape jumătate dintre ruși trăiau în sărăcie, iar criza din 1998 a agravat situația, ducând la dezechilibre fiscale și la o depreciere drastică a rublei.
Reconstrucția economiei sub Putin
Când Putin a venit la putere în 2000, el s-a confruntat cu provocarea de a reconstrui economia. Din fericire, perioada 2000-2008 a fost marcată de un boom al prețurilor la petrol și gaze, ceea ce a dus la creșterea PIB-ului și la rambursarea datoriilor naționale. Această creștere a permis statului să-și întărească controlul asupra sectorului energetic, cu Gazprom generând 20% din veniturile fiscale ale guvernului până în 2006.
Totuși, modelul economic bazat pe resurse naturale a avut dificultăți în a susține creșterea pe termen lung, iar până în 2013, ratingul de aprobat al lui Putin a scăzut. Anexarea Crimeei în 2014 și Jocurile Olimpice de la Sochi au oferit un impuls temporar, însă problemele economice fundamentale au rămas nerezolvate.
Provocări și perspective pentru economia rusă
Până în 2018, economia Rusiei a stagnat, cu o monedă slabă și un nivel de trai în scădere, iar popularitatea lui Putin a fost afectată de reformele nepopulare, inclusiv creșterea vârstei de pensionare. Invazia Ucrainei a dus la o creștere temporară a sprijinului pentru Putin, însă economia rămâne o sursă de îngrijorare.
Menținerea unei „economii de război” nu poate continua la nesfârșit, având în vedere că armamentul se epuizează rapid. Dependența de produse de bază a amplificat impactul sancțiunilor, afectând bănci-cheie și companii energetice precum Gazprom și Rosneft.
În plus, SUA au crescut semnificativ prezența pe piața europeană a energiei, contribuind la o scădere a dependenței Europei de energia rusească. Proiecte majore de gazoducte rusești, cum ar fi Nord Stream 2, sunt suspendate, iar scăderea prețurilor petrolului prezintă riscuri suplimentare pentru economia rusă.
Dacă se va conveni asupra unei încetări a focului, Rusia ar putea avea oportunitatea de a se regrupa economic. Totuși, stagnarea economică ar putea duce din nou la agresiune. Fără reforme structurale și o redefinire a rolului în economia globală, ciclul confruntărilor ar putea continua, având consecințe globale distructive.
