Rusia propune reluarea discuțiilor de pace bazându-se pe cerințele stabilite în 2022 la Istanbul, respinse de Ucraina
Kremlinul susține că proiectul de acord de pace discutat între Rusia și Ucraina la Istanbul în 2022 ar putea fi un punct de plecare pentru soluționarea crizei ucrainene. Turcia, membră NATO, a fost gazda discuțiilor inițiale dintre cele două părți în primele săptămâni ale războiului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a menționat că președintele Putin consideră acordurile de la Istanbul ca o bază pentru viitoare negocieri, afirmând că și declarațiile din Washington sugerează aceeași direcție.
Trimisul special al administrației Trump, Steve Witkoff, a recunoscut că acordurile de la Istanbul ar putea fi un punct de plecare pentru negocieri, deși poziția sa nu este împărtășită de alt emisar, Keith Kellogg, care a subliniat că aceste acorduri nu constituie un cadru corect pentru aplanarea conflictului. Kellogg a propus elaborarea unei noi abordări care să reflecte actualul raport de forțe.
Condițiile Rusiei la Istanbul
Negocierile de la Istanbul au început pe 28 februarie 2022, la câteva săptămâni după invazia rusă în Ucraina. Moscova a propus un acord care ar fi echivalat cu capitularea Ucrainei, denumit „Tratat privind reglementarea situației din Ucraina și neutralitatea Ucrainei”. Acest document a conturat termenii ceruți de Rusia pentru un acord de pace.
Printre cerințele formulate de Rusia se numărau:
- Ucraina trebuie să-și reducă armata la 50.000 de soldați, inclusiv 1.500 de ofițeri.
- Ucraina nu trebuie să dezvolte, să producă, să cumpere sau să desfășoare rachete cu o rază de acțiune mai mare de 250 km pe teritoriul său.
- Ucraina trebuie să recunoască independența așa-numitelor republici Donețk și Lugansk.
- Ridicarea tuturor sancțiunilor impuse Ucrainei și internațional, precum și renunțarea la procesele legale împotriva Rusiei la instanțele internaționale.
- Ucraina să acorde limbii ruse statutul de limbă de stat și să restabilească drepturile de proprietate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei.
Ucraina a refuzat acest acord, iar negocierile s-au blocat la sfârșitul lunii aprilie 2022 din cauza dezacordurilor cu privire la principalele prevederi ale proiectului. Armata rusă s-a retras din nordul Ucrainei, iar discuțiile de pace nu au fost reluate după descoperirea cazurilor de execuții în masă ale civililor ucraineni, precum masacrul de la Bucea.
Șeful delegației ucrainene, David Arahamia, a declarat că Rusia a promis pace în schimbul refuzului Ucrainei de a adera la NATO, dar această promisiune nu a fost crezută de ucraineni, în special după ce premierul britanic de atunci, Boris Johnson, le-ar fi sugerat să continue lupta. Ulterior, Victoria Nuland, fost subsecretar de stat american, a afirmat că Washingtonul a considerat că acordul de la Istanbul nu era favorabil pentru Ucraina.
