Rusia și frica de liniște: Paralele între riscurile economice și sociale ale încheierii conflictului și cele de după Afganistan
Sfârșitul războiului din Ucraina ar putea duce la o situație greu de gestionat în Rusia, pe plan economic, social și politic, cu consecințe similare cu cele ale încheierii războiului din Afganistan în 1989, este de părere Institutul Robert Lansing. Rusia nu este interesată să pună capăt războiului din Ucraina din cauza amenințărilor din sferele sociale și economice.
„Eșecul negocierilor de la Washington dintre SUA și Ucraina ar fi putut avea loc deoarece rușii nu erau pregătiți să semneze un acord de pace. Suntem convinși că liderii de la Kremlin, care în ceea ce privește componența și funcția lor au devenit din ce în ce mai asemănători cu Politburo-ul de la sfârșitul Uniunii Sovietice, se tem că încheierea războiului cu Ucraina ar putea duce la consecințe similare cu cele care au urmat încheierii războiului din Afganistan în 1989”, arată analiza.
Afganistan 1989: O generație de veterani deziluzionați și marginalizați
Întoarcerea veteranilor sovietici din războiul din Afganistan (1979-1989) a avut consecințe sociale semnificative în Uniunea Sovietică și ulterior în statele post-sovietice, incluzând:
- Creșterea criminalității: Mulți veterani s-au implicat în activități infracționale, contribuind la o creștere a violenței și criminalității în societățile post-sovietice.
- Alienare socială: Veteranii de război afgani s-au simțit neglijați și neînțeleși de societate, cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă și fără sprijin pentru sănătatea mintală.
- Lipsa unei locuințe și sărăcia: Dificultățile economice au condus la sărăcie, unii veterani rămânând fără adăpost și confruntându-se cu abuzul de substanțe.
- Criza de sănătate mintală: Mulți veterani sufereau de stres posttraumatic (PTSD), ducând la rate ridicate de depresie și sinucidere.
- Activism politic: Nemulțumirea veteranilor a alimentat mișcările politice, contribuind la instabilitatea socială și politică din anii 1990.
- Impactul asupra familiilor: Bilanțul psihologic al războiului a afectat familiile veteranilor, ducând la violență domestică și traume generaționale.
Moștenirea războiului din Afganistan a creat o generație de veterani deziluzionați și marginalizați, un scenariu pe care Kremlinul s-ar putea teme să-l repete cu veteranii războiului din Ucraina.
Probleme în spatele frontului
Începând din 2023, Rusia a înregistrat o creștere accentuată a infracțiunilor cu violență în rândul persoanelor întoarse din operațiunile de luptă din Ucraina. O creștere similară a criminalității a fost observată în anii 1990, după întoarcerea soldaților din Afganistan. Aceste persoane au format coloana vertebrală a grupurilor criminale, comițând infracțiuni violente datorită experienței lor de luptă.
Autoritățile ruse au implicat un număr mare de condamnați în războiul din Ucraina, iar aceste persoane își vor continua probabil activitățile infracționale după demobilizare. Implicarea lor în crime de război sugerează că brutalitatea infracțiunilor ar putea persista.
Încheierea războiului va reduce comenzile pentru sectorul apărării, având un impact asupra ocupării forței de muncă, crescând presiunea pe piața muncii din Rusia.
Dezvăluiri despre adevăratele pierderi ale Rusiei
Încheierea războiului va duce la dezvăluirea datelor privind pierderile de personal, creând presiune politică negativă asupra conducerii țării, precum și nemulțumiri publice în rândul veteranilor.
De ce Rusia nu ar vrea un acord de pace
Rusia ar putea să nu dorească un acord de pace din mai multe motive:
- Interese strategice: Rusia urmărește să își mențină influența în Ucraina și în întreaga regiune.
- Stimulente economice: Complexul militar-industrial beneficiază financiar de pe urma conflictului, iar pacea ar putea amenința aceste fluxuri de venituri.
- Influență politică: Conflictul permite Rusiei să exercite presiuni asupra Occidentului și să testeze hotărârea NATO.
- Politica internă: Războiul poate mobiliza sentimente naționaliste și distrage atenția de la problemele interne.
- Evitarea răspunderii: Un acord de pace formal ar putea conduce la investigații internaționale asupra crimele de război.
- Sancțiuni economice: Angajarea într-un proces de pace ar putea conduce la sancțiuni prelungite sau intensificate.
- Tulburări și nemulțumiri sociale: Veteranii cu nemulțumiri nerezolvate ar putea deveni activi politic.
- Presiune crescută asupra serviciilor sociale: Statul ar putea întâmpina dificultăți în satisfacerea nevoilor sociale și medicale ale soldaților întorși acasă.
- Potențial pentru mișcări paramilitare: Veteranii dezamăgiți ar putea fi recrutați în grupuri naționaliste sau extremiste.
