Săptămâna Albă: Tradiții și Obiceiuri
Săptămâna Albă, numită și Săptămâna Brânzei, precede Postul Paștelui. Aceasta este o perioadă în care credincioșii consumă alimente precum lapte, brânză, ouă și pește.
Zilele Săptămânii Albe
Fiecare zi are denumiri și obiceiuri specifice:
- Lunea Albă (sau Lunea Burdufului): Se taie burduful de brânză.
- Marțea Albă: Este recomandat consumul de brânză. Se evită spălatul rufelor și baia, deoarece se crede că albește părul.
- Miercurea Albă: Este dezlegare la lactate și pește. Spălatul pe cap este evitat pentru a nu încărunți prematur.
- Joia Nepomenită (sau Joia Necurată): Femeile spală cămășile pentru a le menține albe, dar nu torc, pentru a proteja bărbații de accidente. Este denumită și Joia Furnicilor, când se aduc ofrande furnicilor.
- Vineri: Este prima din cele 12 vineri scumpe ale anului, dedicată postului și rugăciunii.
- Sâmbăta Albă: Se prepară plăcinte ce se oferă de pomană. Bărbații nu lucrează, iar femeile evită spălatul cămășilor bărbătești.
Superstiții și Evitări
În această săptămână, nu se toarce, pentru a preveni apariția viermilor în fructe. De asemenea, spălatul pe față și pe cap este evitat, cu excepția cazului în care se folosește o bucățică de brânză în apă.
Finalul Săptămânii Albe
Săptămâna Albă se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, marcând ultima zi de petrecere înainte de începerea Postului Paștelui.
Tradițiile și obiceiurile din Săptămâna Albă reflectă valorile culturale și religioase ale comunităților, având un impact semnificativ asupra practicilor cotidiene ale credincioșilor.
