Sindicatele avertizează: Negocierile de la Cotroceni cu antreprenorii ar putea favoriza doar interesele financiare
Blocul Național Sindical (BNS) atrage atenția asupra lipsei dialogului social în cadrul consultărilor președintelui Nicușor Dan cu partidele parlamentare și cu mediul de afaceri. BNS susține că, dacă discuțiile se concentrează exclusiv pe mediul de afaceri, propunerile vor fi realizate în interesul capitalului, așa cum s-a întâmplat de-a lungul ultimelor decenii.
„Constatăm cu regret că, în doar câteva zile de la preluarea atribuțiilor, ați ales să urmați același drum bătătorit de predecesorii dumneavoastră – fie că vorbim despre fostul președinte interimar Ilie Bolojan, fie despre fostul președinte Klaus Iohannis – un drum care i-a îndepărtat de realitățile sociale ale României și de o parte importantă a cetățenilor acestei țări: lucrătorii și structurile lor reprezentative”, se arată în scrisoarea deschisă adresată președintelui României.
BNS subliniază că pe agenda consultărilor lipsește o componentă esențială a democrației: dialogul social cu reprezentanții salariaților. Structurile sindicale funcționează în baza Constituției României, care le conferă un rol clar în apărarea drepturilor și în promovarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor lor. De asemenea, articolul 41 garantează dreptul la muncă și protecția socială a salariaților, drepturi care nu pot fi apărate fără participarea organizațiilor sindicale în procesele decizionale.
România este stat fondator al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) din 1919 și este obligată să respecte convențiile internaționale ratificate, inclusiv Convenția OIM nr. 87/1948 privind libertatea sindicală și Convenția nr. 98/1949 privind dreptul la organizare și negociere colectivă. Excluderea sindicatelor din consultările publice contravine angajamentelor internaționale și jurisprudenței Comitetului de Experți al OIM, care subliniază că un dialog social autentic presupune participarea ambelor părți – lucrători și angajatori – în formularea politicilor socio-economice.
BNS reamintește că în 2017, Guvernul a scutit angajatorii de asumarea sarcinii finanțării sistemelor publice de sănătate și pensii, acestea fiind transferate aproape integral lucrătorilor. Din ianuarie 2018, sarcina fiscală pe muncă este complet asumată de angajați, iar România are una dintre cele mai ridicate sarcini fiscale pe muncă din Uniunea Europeană. Există deja intenția noului Guvern de a crește această sarcină, ceea ce va afecta în principal angajații.
BNS subliniază că o parte din patronate deplâng majorarea taxelor, dar folosesc orice portiță legislativă pentru optimizare fiscală. De asemenea, se arată îngrijorați de „ipocrizia discursului public” promovat de patronate, care folosesc muncă la negru și plătesc salarii la gri. Această practică a dus la o piață a muncii fragmentată, iar lipsa voinței politice de a sancționa administratorii de firme care abuzează de insolvență afectează economia.
BNS afirmă că „barca este prea înclinată în favoarea capitalului și în defavoarea muncii”, iar asumarea poverii deficitului trebuie distribuită echitabil. Măsurile fiscale de tipul creșterii TVA sau creșterii fiscalității pe muncă nu vor afecta angajatorii în mod semnificativ, ci vor lăsa angajații să suporte consecințele. De asemenea, angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă, dar nu investesc în formarea profesională a angajaților.
BNS reamintește că recent, la Bruxelles, s-a semnat Pactul pentru Dialog Social European între Comisia Europeană, Confederația Europeană a Sindicatelor și organizațiile patronale europene, având scopul de a consolida rolul partenerilor sociali în modelarea pieței muncii. Sindicaliștii speră că abordarea unilaterală a președintelui nu este o viziune deliberată, ci rezultatul lipsei de experiență instituțională și al consilierilor apropiați.
