Somnul insuficient și riscurile asociate
Un studiu recent realizat în SUA a evidențiat faptul că insomnia cronică nu reprezintă doar o problemă de odihnă, ci poate duce la modificări grave în creier, crescând riscul de demență. Cercetătorii de la Mayo Clinic au urmărit 2.750 de persoane cu vârste de peste 50 de ani timp de aproximativ cinci ani și jumătate, observând legătura dintre lipsa somnului și deteriorarea cognitivă.
Impactul insomniei asupra sănătății cognitive
Studiul a arătat că participanții cu insomnie cronică, definiți prin cel puțin două diagnostice de insomnie la distanță de o lună, au avut un declin cognitiv mai rapid și cu 40% mai multe șanse de a dezvolta tulburări cognitive ușoare sau demență. Aceste rezultate sugerează că insomnia cronică favorizează acumularea plăcilor de amiloid și deteriorarea vaselor mici de sânge, procese care accelerează declinul cognitiv.
Leziunile cerebrale și factorii genetici
Participanții cu somn mai scurt decât media au prezentat performanțe cognitive echivalente cu cele ale unor persoane cu patru ani mai în vârstă. În plus, aceștia au avut niveluri mai ridicate de plăci de amiloid și leziuni ale substanței albe a creierului. Boala Alzheimer nu este provocată doar de amiloid; deteriorarea vaselor mici de sânge contribuie, de asemenea, la declinul cognitiv. Purătorii variantei genetice ApoE4, un factor de risc major pentru Alzheimer, au avut un declin cognitiv mai rapid, iar insomnia a avut un efect comparabil cu cel al acestui factor genetic.
Mecanismele insomniei și prevenția
Insomnia cronică pare să accelereze drumul spre demență prin multiple mecanisme: creșterea nivelului de amiloid, deteriorarea substanței albe și influențarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Prevenția nu ar trebui să fie amânată, deoarece un somn de mai puțin de șase ore pe noapte la 50 de ani este asociat cu un risc crescut de demență pe termen lung. Monitorizarea somnului, controlul tensiunii arteriale și exercițiile fizice sunt esențiale pentru sănătatea creierului.
Intervențiile terapeutice
În ceea ce privește tratamentele, datele sunt mixte. Somniferele utilizate de participanți nu au arătat beneficii clare, iar terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie a demonstrat îmbunătățiri ale somnului pentru aproximativ 70% dintre pacienți. Totuși, nu este clar dacă aceasta protejează și creierul. Legătura dintre insomnie și demență este complexă, iar studii suplimentare sunt necesare pentru a identifica cauzele și momentul optim pentru intervenție.
Concluzie
Somnul de calitate se dovedește a fi un pilon esențial al sănătății cognitive, iar insomnia cronică poate accelera deteriorarea cerebrală, în special la persoanele cu risc genetic crescut. Este crucial să abordăm problemele de somn cât mai devreme pentru a minimiza riscurile de demență.
