Sondaj alarmant: Tinerii din Europa își diminuează credința în democrație
Doar jumătate dintre tinerii din Franța și Spania consideră că democrația este cea mai bună formă de guvernare, iar sprijinul este și mai scăzut în rândul omologilor lor polonezi, conform unui studiu recent. Majoritatea tinerilor din generația Z (persoane născute începând cu 1995) din Europa – 57% – preferă democrația oricărei alte forme de guvernare. Totuși, ratele de susținere variază semnificativ: 48% în Polonia, 51-52% în Spania și Franța, iar Germania înregistrează cea mai mare rată, de 71%.
Mai mult de unul din cinci (21%) tineri europeni ar fi în favoarea unui regim autoritar în anumite circumstanțe nespecificate. Această cifră este cea mai ridicată în Italia, cu 24%, și cea mai scăzută în Germania, cu 15%. În Franța, Spania și Polonia, procentul este de 23%. Aproape una din 10 persoane din toate țările a declarat că nu îi interesează dacă guvernul lor este democratic sau nu, în timp ce alte 14% nu știu sau nu au răspuns.
„În rândul persoanelor care se consideră a fi de centru-dreapta din punct de vedere politic și care se simt dezavantajate din punct de vedere economic, sprijinul pentru democrație scade la doar unul din trei,” a declarat un politolog de la Universitatea Liberă din Berlin, implicat în studiu. Studiul a fost realizat în aprilie și mai, cu participarea a peste 6.700 de tineri cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani din Marea Britanie, Germania, Franța, Spania, Italia, Grecia și Polonia.
Patruzeci și opt la sută dintre respondenți se tem că sistemul democratic din țara lor este în pericol, cifra crescând la 61% în Germania, unde economia este în dificultate, iar extrema dreaptă a câștigat teren, beneficiind de sprijinul tinerilor alegători.
Percepția asupra puterii globale este, de asemenea, influențată de evenimentele recente, cum ar fi întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, ascensiunea Chinei și invazia Rusiei în Ucraina. Doar 42% dintre respondenți consideră că Uniunea Europeană (UE) este unul dintre primii trei actori globali. Acest procent a fost cel mai ridicat în rândul britanicilor, cu 50% dorind o revenire la UE. Aproape jumătate dintre tinerii europeni (47%) doresc legături mai puternice între UE și Marea Britanie.
Polarizarea ideologică crește, iar tinerii europeni se îndreaptă spre margini politice. Aproape unul din cinci (19%) s-au descris ca fiind de centru-dreapta, în creștere de la 14% în 2021, în timp ce 33% s-au identificat ca centriști, 32% de stânga și 16% fără o denumire politică. Femeile din Germania, Franța și Italia s-au identificat ca fiind progresiste în număr mai mare decât în urmă cu patru ani, în timp ce tinerii din Polonia și Grecia au devenit mai conservatori.
Sprijinul pentru restricții mai stricte în ceea ce privește migrația a crescut de la 26% în 2021 la 38%. Majoritatea tinerilor europeni își exprimă speranța în potențialul UE, iar doi din trei doresc ca țara lor să rămână în cadrul blocului comunitar. Cu toate acestea, 39% consideră că UE nu este deosebit de democratică, iar doar 6% afirmă că guvernele lor naționale funcționează bine, fără a necesita schimbări semnificative.
Mai mult de jumătate (53%) consideră că UE se concentrează prea mult asupra detaliilor și a chestiunilor banale, dorind ca blocul comunitar să abordeze problemele legate de costul ridicat al vieții, să consolideze apărarea împotriva amenințărilor externe și să creeze condiții mai bune pentru întreprinderi. Cetățenii greci, în special, consideră că au cea mai mare nevoie de o revizuire fundamentală a sistemului lor politic, fiind cei mai sceptici în legătură cu UE, o situație determinată de criza datoriilor din zona euro care a afectat economia țării.
În ciuda sprijinului mai puternic pentru protecția climei în rândul tinerilor europeni, doar unul din trei a declarat că aceasta ar trebui să aibă prioritate față de creșterea economică, cifra scăzând de la 44% în 2021.
