Evaluarea României de către Standard & Poor’s
Agenția Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingul României la nivelul „BBB-/A-3”, menținând totodată o perspectivă negativă. Aceasta subliniază provocările economice și politice cu care se confruntă țara, inclusiv riscurile legate de finanțele publice și de implementarea măsurilor de consolidare fiscală.
Contextul politic și economic
Recenta alegere a președintelui Nicușor Dan și formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan au marcat o schimbare semnificativă pe scena politică românească. Noul guvern a anunțat măsuri ample de consolidare fiscală, având ca obiectiv reducerea deficitului la 7,7% din PIB în 2025 și 6,4% în 2026, de la 9,3% în 2024. Totuși, agenția S&P a menționat că măsurile sunt adoptate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat prin încetinirea economiei și inflația ridicată.
Provocări economice și scenarii de rating
Standard & Poor’s a avertizat că ratingurile ar putea fi reduse în următorii doi ani dacă traiectoria de consolidare fiscală se abate semnificativ de la așteptări. Acest lucru ar putea surveni dacă măsurile guvernamentale se dovedesc insuficiente sau dacă creșterea economică modestă limitează eficiența acestora. De asemenea, un scenariu pesimist ar putea apărea dacă datoria externă crește semnificativ sau dacă condițiile de finanțare pentru deficitul de cont curent se deteriorează.
Perspectivele fiscale și provocările pe termen lung
Previziunile S&P sugerează că inflația va rămâne printre cele mai ridicate din regiune, așteptându-se o creștere a acesteia la aproape 9% în lunile următoare. De asemenea, se estimează că economia României va crește cu doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026. Deficitul contului curent al României va rămâne ridicat, estimându-se o reducere parțială la 7,5% din PIB până în 2028. Datoria publică netă va depăși 60% din PIB până în 2028, iar cheltuielile cu dobânzile se estimează că vor fi, în medie, 8,7% din veniturile publice între 2025 și 2028.
Măsuri fiscale adoptate de guvernul Bolojan
Noul guvern a implementat un set de măsuri fiscale menite să corecteze deficitul, incluzând reducerea investițiilor publice, creșterea accizelor și a cotelor de TVA, majorări de impozite și reduceri ale cheltuielilor în sectorul public. Impactul fiscal global al acestor măsuri este estimat la 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026.
Concluzie
În concluzie, România se confruntă cu provocări economice și politice semnificative, iar succesul măsurilor de consolidare fiscală adoptate de guvernul Bolojan va fi esențial pentru menținerea ratingului de credit și stabilizarea economiei pe termen lung.
