Ungaria părăsește Curtea Penală Internațională în contextul vizitei lui Netanyahu
Guvernul Ungariei a anunțat, joi, decizia de retragere din Curtea Penală Internațională (CPI), imediat după sosirea liderului israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare emis de CPI, pentru o vizită de stat în țară. Premierul ungar Viktor Orban a invitat pe Netanyahu la Budapesta în noiembrie, la doar o zi după ce CPI a emis mandatul pe fondul acuzațiilor de crime de război în Gaza, unde Israelul a lansat o ofensivă ca răspuns la un atac al luptătorilor conduși de Hamas.
Israelul a respins acuzațiile formulate de CPI, considerându-le motivate politic și alimentate de antisemitism, afirmând, de asemenea, că CPI a pierdut legitimitatea prin emiterea mandatelor de arestare împotriva unui lider ales democratic care își exercită dreptul la autoapărare.
În calitate de membru fondator al CPI, Ungaria ar fi teoretic obligată să aresteze și să predea orice persoană vizată de un mandat al curții. Totuși, Viktor Orban a declarat că Ungaria nu va respecta această decizie, numind-o „obraznică, cinică și complet inacceptabilă”. Ungaria a semnat documentul fondator al CPI în 1999 și l-a ratificat în 2001, însă legea nu a fost promulgată. Gergely Gulyás, șeful de cabinet al lui Orban, a menționat că, deși Ungaria a ratificat Statutul de la Roma al CPI, acesta „nu a fost niciodată inclus în legislația ungară”, ceea ce înseamnă că nicio măsură a curții nu este aplicabilă pe teritoriul Ungariei.
Gulyás a declarat pentru agenția de stat MTI că guvernul va demara procesul de retragere mai târziu în cursul zilei de joi. Orban a ridicat perspectiva ieșirii Ungariei din CPI după ce președintele american Donald Trump a impus sancțiuni procurorului curții, Karim Khan, în februarie. „Este momentul ca Ungaria să reevalueze ce face într-o organizație internațională care este supusă sancțiunilor americane”, a scris Orban pe rețeaua socială X.
Proiectul de lege privind demararea procesului de retragere, care durează un an, este probabil să fie aprobat de parlamentul Ungariei, dominat de partidul Fidesz al lui Orban. Netanyahu a beneficiat de sprijin consistent din partea lui Orban de-a lungul anilor, premierul ungar fiind un aliat important care a blocat acțiuni critice la adresa Israelului din partea Uniunii Europene.
Judecătorii CPI au afirmat, la emiterea mandatului, că există motive rezonabile să creadă că Netanyahu și fostul său ministru al Apărării sunt responsabili penal pentru acte precum crimă, persecuție și utilizarea foametei ca armă de război, ca parte a unui „atac extins și sistematic împotriva populației civile din Gaza”. Campania israeliană a dus la moartea a peste 50.000 de palestinieni, conform autorităților sanitare palestiniene, și a devastat Fâșia Gaza. Atacul condus de Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, a provocat moartea a 1.200 de persoane și a dus la luarea a peste 250 de ostatici.
CPI a emis, de asemenea, un mandat de arestare împotriva unui lider Hamas în noiembrie, moartea acestuia fiind confirmată după emiterea mandatului.
