Strategia militară a Rusiei: Atacurile asupra civililor din Sumî și Krivoi Rog
Atacul cu rachete balistice al Rusiei din Duminica Floriilor asupra orașului ucrainean Sumî, care a ucis 35 de persoane și a rănit 117, face parte dintr-o strategie militară rusă deliberată, contrar afirmațiilor că ar fi fost o „greșeală”. De asemenea, atacul din 4 aprilie asupra orașului Krivoi Rog, unde o rachetă balistică rusă a ucis 20 de persoane și a rănit 80, este o continuare a aceleași tactici. Scopul acestor atacuri este de a teroriza populația civilă și de a o întoarce împotriva armatei și guvernului ucrainean, forțându-i să ceară pacea cu Moscova.
„Rusia poartă un război total împotriva Ucrainei”, a declarat Mîkola Bielieskov, analist militar și cercetător la Institutul Național Ucrainean pentru Studii Strategice. El a subliniat că scopul acestui război total este de a determina civilii să exercite presiune asupra autorităților ucrainene pentru a negocia o înțelegere în termenii Rusiei. Deși rușii nu au reușit până acum, ei cred că există un punct de cotitură dincolo de care civilii vor începe să își îndrepte ura nu către Federația Rusă, ci către guvernul ucrainean.
Atacurile rusești evidențiază tensiunile din societatea ucraineană, pe măsură ce războiul intră în al patrulea an. După atacul de la Sumî, Mariana Bezuhla, deputat din opoziție, a acuzat armata ucraineană că a pus în pericol civilii prin organizarea unei ceremonii de premiere a soldaților, deși știa despre viitorul atac rusesc. Artem Semenihin, primarul din Konotop, a acuzat guvernatorul local că a organizat ceremonia, facilitând astfel Rusia să justifice un „atac genocidar” asupra ucrainenilor. Guvernatorul a negat acuzațiile, afirmând că a fost doar invitat.
Ministerul rus al Apărării a confirmat că a folosit două rachete balistice împotriva orașului Sumî, afirmând că acestea au vizat o „adunare a comandamentului militar ucrainean”. Moscova a acuzat Kievul că „folosește din nou civilii drept scuturi umane”. Statul Major al Ucrainei nu a emis nicio declarație cu privire la prezența soldaților în Sumî, dar a acuzat Rusia că vizează civili și a promis represalii împotriva armatei ruse.
Expertul Bielieskov a remarcat că, indiferent dacă trupele au fost sau nu prezente în Sumî, Rusia a folosit un limbaj similar pentru a justifica și alte atacuri asupra orașelor ucrainene care au făcut victime printre civili. Tetiana Troșcinska, o jurnalistă ucraineană, a subliniat că a da vina pe armata ucraineană înseamnă a cădea în capcana Rusiei de a separa armata de civili. „Dacă începem să dăm vina și pe armata noastră, asta va însemna că am pierdut”, a adăugat ea.
Atacurile frecvente ale Rusiei au determinat armata ucraineană să nu își mai adăpostească trupele în cazărmi, iar soldații locuiesc acum în apartamente obișnuite. Totuși, mulți localnici refuză să închirieze camere soldaților, temându-se de rachete sau drone rusești. Un soldat ucrainean a declarat că este aproape imposibil să găsești o casă pe linia frontului, iar la sosirea la punctul de concentrare, soldații trebuie adesea să se înghesuie în clădiri distruse sau în mașini.
