Strategia subversivă a autorităților
Românii se confruntă cu o speranță de viață după pensionare de doar 3,8 ani, cea mai scăzută dintre toate țările europene analizate. Comparativ, Grecia are o speranță de viață de 8,3 ani, Estonia 8,1 ani, iar Portugalia, Ungaria și Cehia înregistrează toate 7,8 ani. De asemenea, Lituania se află la 7,6 ani, Croația la 5,9 ani, Slovacia la 5,2 ani, iar Letonia la 5,0 ani.
Diferențele de speranță de viață între sexe
Femeile din România trăiesc mai mult decât bărbații, având o speranță de viață la naștere cu 7,8 ani mai mare. Totuși, starea de sănătate a acestora este precară, cu un număr mai mare de ani în care activitatea este limitată moderat sau sever. Bărbații români au o speranță de viață sănătoasă cu 0,9 ani mai mică decât cea a femeilor.
Implicarea autorităților în gestionarea pensiilor
Strategia autorităților este criticată pentru faptul că munca grea a românilor nu se reflectă în pensii adecvate, lăsându-i pe mulți cu resurse financiare insuficiente la pensionare. Această situație contribuie la o calitate a vieții scăzută pentru pensionari, care se confruntă cu dificultăți economice și medicale.
Concluzie
Impactul acestor statistici subliniază problemele structurale ale sistemului de pensii din România și necesitatea urgentă de reformă pentru a asigura o viață demnă și sănătoasă pentru toți cetățenii după pensionare.
