Strategiile Kremlinului: Cum influențează Rusia alegerile din Europa de Est în Georgia, Moldova și România
Analiza strategiilor de război hibrid prin care Moscova încearcă să creeze tensiuni în țări pro-occidentale, inclusiv România, a scos la iveală o realitate îngrijorătoare pentru Europa. De la protestele din Georgia, generate de rezultatele contestate ale alegerilor, până la interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu în România, influența rusească se simte tot mai mult în Europa de Est.
Experții subliniază că aceste incidente fac parte din strategia Kremlinului de a răspândi neîncredere și de a influența alegerile în regiunile pe care le consideră sub influența sa, în timp ce aceste țări încearcă să aprofundeze cooperarea cu Occidentul. Modelul de interferență electorală observat în Georgia, România și Moldova demonstrează că strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate și răspândite.
După mai bine de trei ani de război în Ucraina și eșecul de a împiedica înlăturarea lui Bashar al-Assad în Siria, slăbiciunile armatei ruse au devenit evidente. Șefii MI6 și CIA au avertizat că Rusia își intensifică abordarea războiului hibrid, trecând de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor din interior prin răspândirea dezinformării.
Proteste din Georgia
În Georgia, victoria partidului populist de guvernământ Visul Georgian în alegerile parlamentare din noiembrie a provocat 100 de zile de proteste. Partidul, condus de Bidzina Ivanishvili, un oligarh cu legături în Rusia, a fost inițial pro-UE, dar s-a aliniat mai strâns cu Rusia în ultimii ani, în ciuda faptului că majoritatea populației susține integrarea în UE. Observatorii au recunoscut condițiile de concurență inegale, dar au considerat că cadrul juridic a fost suficient pentru a susține credibilitatea alegerilor.
România și Călin Georgescu
În România, Călin Georgescu, un ultranaționalist, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, contrar așteptărilor sondajelor. Documentele declasificate ale serviciilor secrete românești indică faptul că Rusia a desfășurat o acțiune „hibridă” împotriva României, incluzând atacuri cibernetice și dezinformare. De asemenea, campania mediatică a lui Georgescu a fost coordonată de un „actor de stat” care a plătit influenceri pe TikTok pentru a promova candidatura sa. Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur din decembrie, iar candidatura lui Georgescu a fost invalidată din cauza încălcărilor legilor împotriva extremismului. Repetarea alegerilor este programată pentru luna mai, iar guvernul român a expulzat doi diplomați ruși în legătură cu aceste interferențe.
Influența Rusiei în Moldova
În Moldova, președintele Maia Sandu a câștigat realegerea cu aproape 20%. Oficialii moldoveni estimează că Moscova a investit 100 de milioane de dolari pentru a influența rezultatele alegerilor și referendumului din 2024. Ilan Șor, un oligarh moldovean fugar, a finanțat operațiunile cu sprijinul Kremlinului, oferind moldovenilor „pensii bonus” pentru a-i asigura votul negativ. Există, de asemenea, o amplă campanie de dezinformare, care alimentează temeri legate de război și susține informații false despre Bruxelles.
Un moment favorabil pentru Moscova
Rusia a adoptat din ce în ce mai mult această formă de război hibrid, în special după raportările privind influența sa în alegerile prezidențiale americane din 2016. Momentul actual este considerat favorabil pentru Moscova, având în vedere ascensiunea populiștilor de dreapta și poziția izolaționistă a președintelui american Donald Trump. Obiectivele Rusiei de a exploata rupturile societale și de a semăna neîncredere în instituții se aplică atât țărilor UE, cât și statelor post-sovietice.
În timp ce guvernele europene și mass-media subliniază amenințările dezinformării, este evident că măsurile reactive nu sunt suficiente. Necesitatea unor inițiative structurale devine tot mai urgentă pentru a construi o societate rezistentă la influențele externe și la campaniile de dezinformare.
