Strategiile Rusiei lui Putin: Ce ne dezvăluie despre intențiile sale în România, Moldova, țările baltice și Polonia după conflictul armat
„Cine poate crede că Rusia de astăzi se va opri la Ucraina?”, a afirmat președintele francez Emmanuel Macron într-un discurs televizat. Capitala occidentală avertizează cu privire la posibilitatea unui război pe teritoriul european înainte de sfârșitul deceniului. Avertismentul a fost considerat serios, având în vedere evoluțiile geopolitice recente, inclusiv suspendarea ajutoarelor americane pentru Kiev.
În ianuarie 2024, o notă confidențială a armatei germane, dezvăluită de ziarul Bild, anticipa o ofensivă rusă pe frontul de est al NATO, sugerând că un al treilea război mondial ar putea începe în vara anului 2025. Mai multe servicii de informații au susținut această teorie, afirmând că Kremlinul preconizează un conflict cu NATO în următorul deceniu. Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj, a declarat că forțele armate ruse ar putea lansa un atac asupra NATO încă de la sfârșitul acestui deceniu. De asemenea, serviciile de informații daneze au menționat posibilitatea unui „război la scară largă” purtat de forțele ruse până în 2030.
Aceste scenarii sunt susținute de atitudinea lui Donald Trump, a cărui administrație a slăbit frontul occidental împotriva Moscovei, prin suspendarea ajutoarelor militare pentru Ucraina. După invadarea Ucrainei, Kremlinul și-a reorientat economia către efortul de război, bugetul militar crescând cu aproape 70% față de 2023, iar cheltuielile pentru apărare urcând la aproximativ 13.500 de miliarde de ruble (aproximativ 140 de miliarde de euro) până în 2025.
Scopul acestui efort colosal este legat de conceptul de „lume rusă” sau „Russki Mir”, care preconizează că Rusia ar avea dreptul de a controla teritoriile cu populații rusofone, inclusiv în Estonia, Transnistria și Georgia. Rusia a intervenit deja în Georgia în 2008, iar în Transnistria menține influența prin aprovizionarea cu gaz.
Temeri în țările baltice și Scandinavia
Estonia, mai mult decât Lituania și Letonia, se teme că va fi principala țintă a Moscovei, având o minoritate rusă semnificativă. Tallinn se pregătește să construiască buncăre de-a lungul celor 338 km de frontieră cu Rusia. În Scandinavia, Norvegia, Suedia și Finlanda se simt, de asemenea, vizate. Premierul suedez a declarat că „există o mulțime de intenții rele din partea Rusiei”, în timp ce președintele finlandez a subliniat că țara sa este „obișnuită cu acest comportament”.
Provocări în România și Polonia
România este, de asemenea, menționată în contextul acestor tensiuni, fiind acuzată de intervenție rusească în alegerile prezidențiale recente. Candidatul pro-rus, Călin Georgescu, a fost acuzat de declarații false, iar președintele proeuropean a demisionat în urma protestelor. Jean Radvanyi, expert în probleme rusești, a afirmat că rușii sunt mai atașați de Ucraina decât de Moldova sau România.
În ceea ce privește Polonia, aceasta se află într-o poziție strategică, învecinându-se cu Ucraina și Belarus. Se discută din ce în ce mai mult despre posibilitatea ca Rusia să invadeze coridorul Suwalcki, o zonă critică pentru legătura dintre statele baltice și restul Europei. Ca răspuns, Polonia a anunțat un plan de investiții în domeniul apărării și securității de 155 de miliarde de euro până în 2025.
Deși Rusia nu a lansat încă o nouă „operațiune specială” în alte țări occidentale, capitalele europene rămân vigilente în fața ambițiilor expansioniste ale Moscovei. Ideea unei „lumi rusești” continuă să fie un vis neabandonat de Kremlin, potrivit experților.
