SUA îndeamnă Rusia și Ucraina, la ONU, să îmbrățișeze inițiativa de pace lansată de administrația Trump
SUA au solicitat marți Rusiei și Ucrainei, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, să accepte propunerea de pace a administrației americane. Cele două țări beligerante continuă să se acuze reciproc de continuarea conflictului, formulând mai multe condiții.
Reprezentantul SUA, John Kelley, a îndemnat Rusia și Ucraina să accepte „propunerea lor cadru” și a reamintit că președintele american Donald Trump – într-un rol de mediator din ce în ce mai fragil – a cerut Moscovei să pună capăt atacurilor și „să încheie imediat războiul”. Kelley a afirmat: „Dacă ambele părți sunt pregătite să pună capăt războiului, Statele Unite vor sprijini pe deplin calea lor către o pace durabilă.”
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Mariana Beța, a denunțat faptul că Moscova a lansat, din martie, când SUA au propus un armistițiu complet, 8.500 de bombe asupra țării sale. Beța a afirmat că „punctul de plecare” pentru pace ar fi tocmai o astfel de încetare a focului. „Dacă Rusia este atât de dispusă să oprească războiul, de ce să nu începem încetarea focului astăzi, fără să așteptăm 8 mai?”, a adăugat aceasta, referindu-se la armistițiul unilateral de trei zile, declarat de Moscova cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la victoria sovietică asupra Germaniei naziste.
Beța a subliniat că „această propunere nu are nicio legătură cu pacea” și a acuzat Rusia că folosește ziua victoriei asupra nazismului pentru propagandă. „Nicio țară nu are dreptul să revendice eforturi exclusive în timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a spus ministrul ucrainean. „Prețuim viața umană, focul poate fi oprit chiar acum și nu doar de dragul unei parade pentru ca apoi Rusia să continue să ucidă ucraineni”.
Ucraina dorește pacea, dar „nu cu orice preț”, a subliniat reprezentanta diplomației Kievului. Beța a adăugat că „orice negocieri viitoare trebuie să țină cont de liniile roșii ucrainene: nu vom recunoaște niciodată niciun teritoriu ocupat temporar ca fiind rusesc. Crimeea, orice teritoriu ocupat rămâne Ucraina… Nu vom fi de acord cu niciun dictat străin privind dimensiunea forțelor de apărare… Nu vom fi de acord cu nicio limitare a suveranității Ucrainei… inclusiv alegerea alianțelor la care am dori să ne alăturăm”.
Ambasadorul Rusiei, Vasili Nebenzia, a opinat că organizarea acestei reuniuni de către „susținătorii europeni” ai Kievului reflectă „teama acestora de a fi lăsați deoparte de noua administrație americană, care caută o soluție” la conflict. Nebenzia a acuzat Kievul de „sabotarea” moratoriului de 30 de zile, de „escaladarea conflictului și respingerea propunerilor de pace echilibrate ale SUA”. Reprezentantul rus a susținut că Moscova continuă discuțiile privind „contururile planului de pace” și a făcut apel la „semnale clare privind o rezolvare pașnică” a conflictului, inclusiv „încetarea livrărilor de arme către Ucraina și voința occidentalilor de a-l convinge pe Zelenski de necesitatea urgentă a unui dialog constructiv”.
Reuniunea Consiliului de Securitate a fost convocată de Franța și prezidată de ministrul său de externe, Jean-Noel Barrot, care a făcut apel la o încetare generală a focului și a denunțat atacul rusesc din 24 aprilie asupra Kievului, soldat cu 13 morți și aproximativ 90 de răniți. Joyce Msuya, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, a avertizat că „în timp ce negocierile bat pasul pe loc, costul uman al războiului crește, cu atacuri neîncetate care ucid și rănesc civili, inclusiv copii”.
