Tarifele impuse de Trump generează un val de reacții în întreaga Asie, afectând grav Japonia, Taiwan și Vietnam
Tarifele reciproce anunțate de Donald Trump au lovit China cu o creștere de 34 de puncte procentuale. Nici cei care au încercat să cedeze, în loc să riposteze, nu au fost cruțați. Unele țări sunt mai afectate decât altele, dar Washingtonul a pus practic întreaga Asie în aceeași barcă tarifară.
Japonia primește o taxă de 24%, în ciuda rolului său de pilon geopolitic al Americii în regiune și a investițiilor masive ale giganților precum SoftBank. Coreea de Sud, cu numeroase baze militare americane, nu a evitat o taxă de 26%, iar Taiwanul, crucial în furnizarea de semiconductori pentru giganții din Silicon Valley, se confruntă cu o creștere de 32% a tarifelor. Vietnamul, care adoptase strategia „China plus unul”, se confruntă acum cu tarife de 46%, aproape la același nivel cu cel al celei de-a doua cele mai mari economii a lumii, din care reexportă bunuri finite către cumpărătorii americani.
Măsurile impuse de Trump afectează și exportatorii chinezi, care se bazau pe redirecționarea mărfurilor prin Asia de Sud-Est. Cu toate acestea, s-ar putea deschide o oportunitate pentru India, care dorește să-și extindă sectorul manufacturier. Națiunea sud-asiatică se confruntă cu o taxă mai mică, de 27%, iar barierele ridicate impuse investițiilor chineze ar putea susține atractivitatea sa ca bază de producție pentru aprovizionarea SUA.
Cu toate acestea, majoritatea companiilor globale vor ezita să-și reconfigureze lanțurile de aprovizionare până când nu vor vedea mai multă stabilitate în politica comercială. Există speranțe că partenerii comerciali vor putea negocia cel puțin inversări parțiale înainte ca tarifele să intre în vigoare pe 9 aprilie sau în lunile următoare. Totuși, tarifele americane în era Trump sunt extrem de greu de modificat, iar condițiile stabilite în ordinul executiv al președintelui, care cer concesii semnificative în materie de comerț și securitate, fac ca negocierile să nu ducă la rezultate pozitive.
Aceste măsuri par să joace în favoarea Chinei, care caută să-și consolideze rolul de susținător al comerțului liber, în contrast cu politica protecționistă a Americii lui Trump. Opoziția Beijingului față de barierele comerciale merge mână în mână cu necesitatea de a menține în funcțiune sectorul său vital de export, pentru a preveni creșterea șomajului și o încetinire economică. Restul Asiei ar putea acum să se confrunte cu un val uriaș de mărfuri chineze ieftine care ar putea afecta fabricile locale, forțând statele să decidă dacă își ridică propriile bariere comerciale protecționiste.
Principalele piețe bursiere din regiune au scăzut, fiind conduse de o scădere de 3% a indicelui japonez Topix, în timp ce investitorii analizau impactul pe termen scurt și lung. Realitatea dură este că nu există un refugiu sigur în Asia, iar furtuna a început deja.
Donald Trump a anunțat tarife de retorsiune pe 2 aprilie, cu o taxă de bază de 10% pentru toți partenerii comerciali, dar a vizat cu majorări mai mari pe cei cu cele mai mari dezechilibre comerciale, inclusiv 34% pentru China, 32% pentru Taiwan, 24% pentru Japonia și 46% pentru Vietnam. Ordinul executiv al lui Trump amenință cu tarife și mai mari țările care ripostează și avertizează că acestea ar putea crește dacă producția manufacturieră americană se deteriorează. Totuși, există și o portiță care permite reducerea taxelor dacă partenerii comerciali „iau măsuri semnificative pentru a remedia aranjamentele comerciale inechitabile și se aliniază suficient cu SUA în materie de economie și securitate națională.”
