Tensiunea din capitalele europene, Washington, Kiev și Moscova, înaintea verdictului electoral din România
Românii vor încerca din nou să aleagă un nou preşedinte, la şase luni după ce prima încercare a fost marcată de scandal şi confuzie. Un outsider radical, Călin Georgescu, s-a clasat pe primul loc pe 24 noiembrie, dar rezultatul a fost anulat din cauza acuzaţiilor de fraudă în campanie şi de interferenţă rusă. În februarie, vicepreşedintele american JD Vance a criticat România pentru această decizie, provocând o undă de şoc în mediul politic românesc, care depinde de relaţia sa specială cu SUA. Georgescu nu poate participa la reluarea alegerilor de astăzi.
În aceste alegeri, se confruntă un naţionalist, George Simion, liderul Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), cu trei centrişti: primarul popular al Bucureştiului, Nicuşor Dan; Crin Antonescu, un liberal din coaliţia de guvernare social-democrată şi naţional-liberală; şi Elena Lasconi, o independentă. Alţi şapte candidaţi sunt, de asemenea, înscrişi pe buletinul de vot. Dacă niciun candidat nu obţine peste 50% din voturi, pe 18 mai va avea loc un tur de scrutin între primii doi candidaţi.
George Simion a declarat că aceste alegeri nu sunt despre un candidat sau altul, ci despre fiecare român care a fost minţit, ignorat şi umilit. Sondajele sugerează că el se va clasa pe primul loc, urmând să concureze cu Nicuşor Dan sau Crin Antonescu în turul doi.
Rezultatul alegerilor este aşteptat cu nervozitate în capitalele europene, la Washington, Kiev şi Moscova. România este o rută importantă pentru sistemele de armament şi muniţie către Ucraina, având un scut american antirachetă la Deveselu şi trei baze aeriene de la care NATO efectuează misiuni de poliţie aeriană. Ucraina exportă 70% din grânele sale prin apele teritoriale româneşti, iar marina română demină aceste ape, antrenând, de asemenea, piloţi ucraineni pentru avioanele F-16.
Administraţia americană îşi reevaluează angajamentul faţă de România, un acord de scutire de vize fiind anulat brusc înainte de alegeri. Expertul în securitate George Scutaru a afirmat că, în cazul în care Simion devine preşedinte, orice ajutor pentru Ucraina ar putea fi afectat. Preşedintele are drept de veto asupra deciziilor de securitate, iar Scutaru îşi exprimă „optimismul prudent” că unul dintre centrişti va câştiga turul doi.
Resentimentul faţă de sprijinul acordat refugiaţilor ucraineni a fost un punct central în campania lui Simion, deşi acesta neagă că ar fi pro-rus. Mulţi români din diaspora, aproximativ un milion, au votat deja, în special în Spania, Italia, Germania şi Marea Britanie, având potenţialul de a influenţa rezultatul final, deşi nu sunt vizibili în sondajele de opinie.
