Teoria localizării Raiului
Un fost lector de fizică la Harvard, Michael Guillén, a sugerat că Raiul ar putea avea o adresă fizică, situată dincolo de marginea universului observabil. Această afirmație, expusă pe un post de televiziune la sfârșitul lunii ianuarie 2026, a generat controverse în comunitatea științifică.
Conceptul teoretic
Guillén a declarat că, dincolo de orizontul cosmic, ar putea exista ceea ce tradițiile religioase numesc „Paradis”. Această idee a fost inspirată de legea lui Hubble și de limitele observabile ale universului, concepte fundamentale în cosmologie. Afirmația sa a devenit rapid virală, dar a stârnit și critici din partea astronomilor.
Criticile din partea astronomilor
Printre criticii teoriei se numără Alex Gianninas, profesor de astronomie la Connecticut College. El subliniază că orizontul cosmic nu reprezintă o margine fizică a universului, ci limita până la care lumina a avut timp să ajungă la noi în cei 13,8 miliarde de ani de existență ai cosmosului. Gianninas afirmă că nu există dovezi științifice care să susțină ideea că dincolo de acest orizont ar putea exista un tărâm divin.
Imaginația și metafizica în știință
Michael Pravica, fizician la Universitatea din Nevada, a discutat despre posibilitatea ca noțiuni precum Raiul să fie interpretate ca realități hiperdimensionale, dar nu în sens științific, ci metafizic. El pune la îndoială logica teoriei lui Guillén, întrebându-se dacă, în cazul în care universul se extinde, Raiul s-ar extinde și el. Pravica sugerează că, dacă ar exista dimensiuni suplimentare, un astfel de tărâm ar putea fi conceput ca existând în interiorul universului, dar în alte dimensiuni.
Influența rețelelor sociale
Fenomenul de popularizare a ideilor cu tentă spirituală în rândul oamenilor de știință este tot mai frecvent. Gianninas consideră că explicația constă în modul în care circulă informația pe rețelele sociale, unde opiniile pot deveni virale rapid, chiar dacă acestea nu au o bază științifică solidă.
Între știință și speculație
Gianninas afirmă că știința nu poate accepta idei despre realități divine fără dovezi verificabile. În contrast, Pravica consideră că multe descoperiri științifice au început ca idei imposibil de demonstrat, subliniind că imaginația este un punct de plecare legitim, atâta timp cât nu este confundată cu știința.
Concluzie
Disputa dintre abordările științifice și cele metafizice reflectă o tensiune existentă în comunitatea științifică, evidențiind limitele imaginației în fața rigorilor științei. Această controversă subliniază importanța dovezilor în validarea teoriilor și a speculațiilor în domeniul cosmologiei.
