Tradiții românești păstrate cu grijă: rețetele cârnaților de Pleșcoi, plăcintelor dobrogeni și pâinii de Pecica.

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Tradiții românești protejate la nivel european

În România, tot mai multe produse tradiționale sunt protejate la nivel european, având la bază rețete vechi transmise din generație în generație. Cârnații de Pleșcoi, plăcinta dobrogeană și pita de Pecica sunt preparate care respectă tradiția și standardele de calitate.

Cârnații de Pleșcoi

În Buzău, la Pleșcoi, cârnații sunt realizați manual, conform unor reguli vechi de sute de ani. Producția lor începe în sezonul rece, când carnea de oaie și vită este amestecată în proporții fixe: minim 70% carne de oaie și 30% carne de vită, împreună cu sare, usturoi, cimbru, boia dulce, boia iute și piper. Afumarea se face lent, timp de mai multe zile, folosind lemn de esență tare, în special fag. Acest proces conferă cârnaților un gust unic, apreciat de clienți, care îi consideră clasici și făcuți în casă.

Plăcinta dobrogeană

Plăcinta dobrogeană, cu o tradiție de peste 150 de ani în gospodăriile din Tulcea și Constanța, este un alt produs certificat IGP. Aceasta este preparată din foi de plăcintă, brânză dulce și sărată, zahăr și stafide, fiind coaptă timp de două ore și 30 de minute. Rețeta este păstrată cu sfințenie de către gospodine, transmițându-se din generație în generație.

Pita de Pecica

În Arad, pita de Pecica este realizată astăzi în doar trei brutării, toate procesele fiind efectuate manual. Acest tip de pâine se distinge printr-o coajă crocantă și un miez bine aerat, datorită coacerii pe cărămidă. Mirosul și gustul acestei pâini sunt comparate cu cele din vremea bunicilor, fiind apreciate de clienți pentru calitatea sa deosebită.

- Publicitate -
Ad Image

Produse tradiționale recent incluse

Recent, „Cârnații din topor” din județul Vâlcea au fost adăugați pe lista produselor românești protejate de Uniunea Europeană, continuând astfel tradiția de păstrare a rețetelor autentice.

Aceste produse nu doar că reflectă bogăția culinară a României, ci și devotamentul comunităților locale de a menține tradițiile gastronomice vii, contribuind la patrimoniul cultural național și european.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *