Efectul „reformelor” lui Ilie Bolojan în sectorul public
Sectorul public din România a început anul 2026 cu o dinamică surprinzătoare. Conform datelor de la Jobradar24.ro, în primele săptămâni ale anului au fost scoase la concurs peste 1.500 de locuri de muncă în instituțiile statului, reprezentând o creștere de 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere vine în contrast cu mediul privat, care a oferit 20.000 de locuri de muncă, dar cu o stabilitate evidentă.
Dilema bugetară: Creștere de angajări în ciuda reducerilor salariale
Aceste recrutări apar într-un context de incertitudine, guvernul anunțând o reducere a „anvelopei salariale” cu 10% pentru 2026. Bogdan Badea, CEO eJobs, a subliniat că nu este clar dacă această tăiere va conduce la concedieri, scăderi de salarii sau diminuări de sporuri. Premierul Ilie Bolojan a respins speculațiile privind reducerile salariale, declarând că prioritatea guvernului rămâne reforma pensiilor magistraților.
Centralizarea angajărilor în sectorul public
Bucureștiul domină angajările în sectorul public, având 255 de poziții deschise, fiind singurul oraș din România cu peste 100 de anunțuri. Alte orașe cu un număr semnificativ de posturi disponibile includ Timișoara (63 posturi), Ploiești (59 posturi), Brașov (54 posturi) și Cluj-Napoca și Constanța (câte 52 de posturi). În contrast, orașe precum Drobeta Turnu Severin și Călărași au înregistrat doar câteva locuri de muncă disponibile.
Tipurile de posturi disponibile
Majoritatea posturilor din sectorul public vizează candidați cu nivel mediu de pregătire, regimul de muncă fiind exclusiv full-time. Se observă o tendință de angajare pe bază de proiect, cu aproximativ 270 de contracte pe durată determinată. Cele mai solicitate funcții includ șoferi pentru microbuze școlare și ambulanțe, șefi de serviciu, referenți și personal medical, precum și îngrijitori și muncitori calificați.
Transparența salariilor în sectorul public
O problemă majoră în sectorul public rămâne lipsa transparenței în ceea ce privește salariile. Spre deosebire de sectorul privat, unde 40% dintre angajatori afișează salariul în anunțuri, în sectorul public această practică este aproape inexistentă, candidații aflând informații despre remunerație abia în etapele avansate ale procesului de selecție.
În prezent, România numără aproape 1,3 milioane de bugetari, dintre care peste 815.000 activează în administrația centrală. Ministerele de forță și cele sociale, cum ar fi Educația, Sănătatea, Internele, Apărarea și Finanțele, rămân cei mai mari angajatori ai țării.
Concluzie
Creșterea angajărilor în sectorul public, în ciuda reducerilor salariale anunțate, evidențiază o dinamică complexă a pieței muncii din România, punând în discuție eficiența și sustenabilitatea acestor măsuri pe termen lung.
