Transformările lui Francisc în conclavul papal: Ce trebuie să știi pentru a ajunge la tronul Vaticanului?
Numele „papabililor”, sau cardinalii favoriți de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, circulă în presă de mai multă vreme, în contextul sănătății tot mai șubrede a papei din ultima perioadă. Alegerea unui nou papă va fi influențată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic.
În ceea ce privește condițiile necesare pentru a fi ales papă, contrar credinței populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese în fruntea Bisericii Catolice de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot. Papa Francisc a murit luni, la vârsta de 88 de ani, iar conclavul pentru alegerea succesorului său va avea loc la un interval de 15-20 de zile după vacantarea oficială a scaunului apostolic.
În urma decesului Papei Francisc, cardinalii Bisericii Romano-Catolice se vor reuni la un moment dat luna viitoare pentru a alege un nou papă în Capela Sixtină. Un conclav pentru alegerea unui nou papă are loc normal la 15-20 de zile după moartea unui pontif, ceea ce înseamnă că nu ar trebui să înceapă înainte de 6 mai. Data exactă va fi decisă de cardinali după funeraliile lui Francisc.
135 de cardinali sunt eligibili pentru a participa la scrutinul secret, care se poate întinde pe mai multe zile înainte ca fumul alb care iese din hornul Capelei Sixtine să anunțe lumea că a fost ales un nou papă. Printre cardinalii sub 80 de ani se numără unii favoriți, cunoscuți sub numele de „papabili”. Pe hârtie, regulile de eligibilitate nu sunt atât de stricte, iar Biserica Catolică Franceză notează că „orice om botezat care îndeplinește condițiile pentru a deveni episcop poate, teoretic, să fie ales papă”.
Biserica stabilește doar patru condiții pentru a fi ales papă: să fii bărbat, să fii botezat, să fi împlinit vârsta de 18 ani până la momentul alegerii și să obții celebra majoritate de două treimi a corpului electoral format din cardinali electori. La prima vedere, aşadar, nimic nu împiedică un catolic laic să fie ales. „Nu este obligatoriu să fii cardinal sau chiar preot în momentul alegerii”, confirmă Biserica Catolică Franceză.
Realitatea este însă foarte diferită, deoarece alegerea este complexă, ținând cont de diferitele curente existente în cadrul Bisericii Catolice și de influența diferiților cardinali electori. Pentru conclavul din 2025, obținerea a două treimi din voturi înseamnă cel puțin 90 din cele 135 de voturi exprimate în inima Capelei Sixtine. În practică, acest lucru înseamnă că alegerea este limitată la cardinalii care votează și dezbat între ei.
Conform agenției italiene de presă ANSA, principalii „papabili” din acest moment sunt: secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, arhiepiscopul de Bologna și președintele conferinței episcopilor italieni Matteo Zuppi, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, ungarul Peter Erdo, francezul Jean-Marc Aveline, olandezul Willem J. Eijk, filipinezul Luis Tagle care reprezintă catolicismul în expansiune în Asia, congolezul Fridolin Ambongo Besungu care reprezintă Africa fervent catolică și brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, arhiepiscop de Manaus, care reprezintă zona Americii Latine care l-a dat pe Francisc, primul papă argentinian din istorie.
135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiți de Francisc, 22 de predecesorul său german Benedict al XVI-lea și respectiv 5 de către papa polonez Ioan Paul al II-lea. Unul dintre cardinalii numiți de Francisc este și unul dintre cei mai vehemenți critici ai săi, cardinalul german Gerhard Ludwig Mueller. Din grupul cardinalilor care se opun direcției mai liberale luate de Biserica Catolică în perioada pontificatului lui Francisc se numără și mai mulți episcopi africani, pentru care chiar și discuția despre homosexualitate este tabu, dar și cardinalii conservatori americani.
Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puțin eurocentric, numărul și influența cardinalilor italieni și occidentali diminuându-se considerabil, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice, acolo unde se desfășoară acțiuni de misionariat și unde se formează noi comunități catolice expansive. Astfel, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa (dintre care 19 din Italia), 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală și 17 din America de Sud), 20 de cardinali din Asia, 16 din Africa și 3 din Oceania.
