Criza diplomatică și renunțarea la anexarea Groenlandei
Președintele american Donald Trump a abandonat planul de anexare a Groenlandei, dar își menține ambiția de a transforma insula într-un punct strategic major pentru SUA și NATO. Această decizie a fost influențată de tensiunile diplomatice generate de intenția Statelor Unite de a cumpăra Groenlanda.
Noua strategie a Washingtonului în Arctica
Conform unui document discutat cu state europene și cu Alianța Nord-Atlantică, se conturează un plan pentru extinderea prezenței militare și economice americane în Groenlanda. Măsurile propuse includ:
- extinderea bazelor militare existente
- desfășurarea de sisteme de rachete
- o prezență NATO mult mai puternică
- crearea unui comandament multinațional pe insulă, condus de SUA
Un aspect important al acestui plan este accesul la resursele naturale ale Groenlandei, având în vedere competiția globală pentru minerale rare. Obiectivul strategic al Washingtonului este împiedicarea oricărei prezențe rusești sau chineze în regiune, atât militare, cât și economice.
Concesiile lui Trump pentru calmarea tensiunilor transatlantice
Pentru a facilita acest nou cadru de cooperare, Trump a renunțat la două măsuri care au tensionat relațiile cu Europa:
- nu va impune tarife comerciale suplimentare pentru opt state europene
- nu va mai ridica problema achiziționării Groenlandei
Aceste concesii deschid calea pentru o strategie comună NATO în Arctica, o zonă considerată tot mai importantă în contextul rivalităților geopolitice.
Anunțurile de la Davos și detalii despre acord
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Trump a menționat că a ajuns la un „cadru al unui acord viitor” cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. Deși Trump a reiterat interesul pentru Groenlanda, el a exclus orice acțiune forțată. Rutte a confirmat că statele NATO vor intensifica securitatea în Arctica, fără a relua discuțiile despre suveranitatea insulei.
Componenta antirachetă a planului
Trump a menționat discuții legate de „Domul de Aur”, un program american de apărare antirachetă, care prevede desfășurarea de interceptoare în spațiu pentru a contracara amenințările balistice și hipersonice, cu termen de finalizare în 2029.
Aspecte neclare ale acordului
Experții subliniază că detaliile acordului rămân neclare. Nu este clar dacă „cadrul” reprezintă o declarație politică sau un set de angajamente concrete. De asemenea, nu se știe dacă acordul implică doar SUA și Danemarca sau și autoritățile din Groenlanda.
Posibile teritorii sub control american
Se discută posibilitatea acordării unor mici zone suverane Statelor Unite pentru baze militare, un model similar cu bazele britanice din Cipru. Aceste „buzunare” ar fi teritorii controlate direct de Washington, destinate exclusiv uzului militar.
Un nou echilibru strategic în Arctica
Prin renunțarea la ideea anexării și adoptarea unui plan de consolidare militară, Washingtonul își propune să securizeze poziția în Arctica și să limiteze influența Rusiei și Chinei într-o regiune cu mize economice și strategice uriașe. Acordul deschide o nouă etapă de cooperare pentru NATO, într-un moment în care competiția globală pentru resurse și poziționare militară devine tot mai intensă.
