Trump: O amenințare mai mare pentru Rusia decât conflictul din Ucraina
Rusia și Ucraina sunt în continuare la fel de îndepărtate ca întotdeauna, cele două țări aflate în conflict fiind incapabile să realizeze progrese semnificative în negocierile directe de la Istanbul. Deși s-a convenit asupra schimbului unui număr mai mare de prizonieri, Moscova și Kievul rămân profund divizate cu privire la modul în care poate fi pus capăt războiului din Ucraina. Rusia s-a arătat de neclintit, înmânând negociatorilor ucraineni un memorandum în care reafirmă condițiile sale maximaliste și intransigente.
Așteptările privind un compromis din partea Kremlinului au fost întotdeauna scăzute. Moscova pare să fi eliminat orice indiciu de disponibilitate de a-și modera cererile. Memorandumul rus solicită din nou Ucrainei să se retragă din patru regiuni parțial ocupate pe care Rusia le-a anexat, dar nu le-a capturat, o concesie teritorială pe care Kievul a respins-o în repetate rânduri. Documentul prevede că Ucraina trebuie să accepte limite stricte asupra forțelor sale armate, să nu adere niciodată la o alianță militară, să nu găzduiască trupe străine și să nu achiziționeze arme nucleare. Aceasta ar reprezenta o demilitarizare severă a Ucrainei, inacceptabilă pentru Kiev și pentru o mare parte a Europei, care consideră această țară o barieră împotriva expansiunii rusești.
Alte cereri ale Rusiei includ restabilirea relațiilor diplomatice și economice depline, fără a solicita reparații, precum și ridicarea tuturor sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei. Această listă de dorințe a Kremlinului, deși familiară, relevă modul în care Moscova continuă să-și imagineze viitorul Ucrainei ca un stat subjugat, fără o armată semnificativă și fără independență reală.
Intransigența Kremlinului vine în ciuda a doi factori importanți care ar fi putut determina o ezitare. În primul rând, Ucraina a dezvoltat capacitatea tehnică de a lovi adânc în interiorul Rusiei, demonstrată de atacurile cu drone care au vizat recent bombardiere strategice rusești în baze aflate la mii de kilometri distanță. Aceasta ilustrează faptul că Ucraina are atuuri pe care le folosește eficient.
În al doilea rând, ultimele cereri dure ale Kremlinului vin în contextul frustrărilor crescânde ale președintelui american Donald Trump față de propriile eforturi de pace în Ucraina. Trump a exprimat nemulțumirea față de omologul său rus, Vladimir Putin, afirmând că acesta a devenit „absolut nebun” după atacurile masive ale Rusiei asupra Ucrainei. În acest moment, Trump este sub presiune, având în vedere că piatra de temelie a politicii sale externe pentru un al doilea mandat – încheierea rapidă a războiului din Ucraina – pare să fie în pericol.
Trump dispune de pârghii importante, dacă alege să le folosească, cum ar fi creșterea ajutorului militar american sau impunerea de noi sancțiuni dure. Senatorul Richard Blumenthal, unul dintre susținătorii unui proiect de lege din Senat care vizează măsuri „devastatoare” împotriva Moscovei, a acuzat Rusia că „își bate joc de eforturile de pace” la negocierile de la Istanbul, afirmând că Kremlinul „se joacă cu Trump și America”.
În prezent, nu este clar cum va reacționa Trump sau ce măsuri va lua, dacă va acționa. Rezultatul războiului din Ucraina și negocierea unui acord de pace pentru a-l încheia au devenit indisolubil legate de administrația actuală de la Casa Albă. Intransigența lui Putin și răspunsurile fără compromisuri la apelurile la pace îl pot obliga pe Trump să acționeze.
