Trump solicită Înaltei Curți a SUA să aprobe concedierile masive în sectorul federal
Administrația președintelui Donald Trump a solicitat luni Curții Supreme să suspende un ordin judecătoresc care blochează disponibilizările masive și restructurarea agențiilor federale, în cadrul eforturilor de reducere și reformare a aparatului guvernamental. Cererea Departamentului de Justiţie a venit după ce judecătoarea Susan Illston, de la tribunalul districtual din San Francisco, a emis pe 22 mai o decizie care interzice „reducerile de personal” la scară largă, ca urmare a unei plângeri depuse de sindicate, organizaţii non-profit și administraţii locale.
În discuție sunt implicate agenţii federale precum Departamentele Agriculturii, Comerţului, Sănătăţii şi Serviciilor Umane, de Stat, Trezoreriei și Afacerilor Veteranilor. Departamentul de Justiţie a argumentat că preşedintele are autoritate deplină asupra personalului agenţiilor federale, subliniind că „Constituţia nu impune vreo limitare privind controlul prezidenţial al personalului agenţiilor” și că preşedintele nu are nevoie de permisiuni speciale de la Congres pentru a exercita puterile fundamentale prevăzute de Articolul II.
Curtea Supremă a cerut reclamanţilor să răspundă cererii administraţiei Trump până pe 9 iunie. În februarie, Trump a ordonat agenţiilor federale să înceapă „pregătiri imediate” pentru aceste reduceri masive de personal, ca parte a planului său de restructurare guvernamentală. Judecătoarea Illston a stabilit că Trump şi-a depăşit autoritatea ordonând aceste reduceri, afirmând că „după cum arată istoria, preşedintele poate restructura agenţiile federale pe scară largă doar cu aprobarea Congresului”. Pe 9 mai, Illston a blocat iniţial concedierile la aproximativ 20 de agenţii, ordonând reangajarea celor disponibilizaţi, iar pe 22 mai a extins interdicţia pentru majoritatea acestor agenţii.
Curtea de Apel a SUA din al 9-lea Circuit, cu sediul la San Francisco, a respins pe 30 mai cererea administraţiei Trump de a anula decizia judecătoarei, stabilind că administraţia nu a demonstrat un prejudiciu ireparabil dacă ordinul rămâne în vigoare și că reclamanţii au şanse mari de succes în proces. Instanţa a concluzionat că „ordonanţa executivă în cauză depăşeşte cu mult puterile de supraveghere prevăzute de Constituţie”, numind acţiunile administraţiei „o tentativă fără precedent de restructurare a guvernului federal şi a funcţionării acestuia”. De la revenirea la putere în ianuarie, administraţia Trump a cerut tot mai des intervenţia Curţii Supreme în faţa deciziilor instanţelor inferioare care au blocat diverse politici.
