Tutunul: Principala vină pentru pierderile de vieți
Tutunul rămâne una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătate, dar un tratat global adoptat acum 20 de ani a contribuit la reducerea consumului cu o treime. Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului a salvat milioane de vieți, însă industria tutunului continuă să găsească noi modalități de a atrage consumatori. În ciuda progreselor, fumatul rămâne o cauză majoră a deceselor evitabile, afectând atât sănătatea publică, cât și mediul înconjurător.
Impactul Convenției-cadru a OMS
Convenția-cadru a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privind controlul tutunului, susținută de toate economiile majore, cu excepția SUA, a salvat milioane de vieți. În ultimii 20 de ani, consumul de tutun a scăzut cu o treime la nivel mondial, iar în prezent se estimează că există cu 118 milioane mai puțini fumători decât în 2005. Convenția a intrat în vigoare acum 20 de ani, reprezentând un reper în dreptul internațional și fiind primul tratat negociat în temeiul Constituției OMS, care include măsuri extinse pentru controlul cererii și ofertei de tutun.
Detalii despre Convenție
În prezent, Convenția numără 183 de părți, acoperind 90% din populația lumii, protejând mai mult de 5,6 miliarde de persoane prin măsuri cuprinzătoare de control al tutunului. De exemplu, 138 de țări impun avertismente picturale mari pe pachetele de țigări, iar zeci de țări au implementat norme privind ambalajul simplu. De asemenea, 66 de țări au interzis publicitatea, promovarea și sponsorizarea tutunului, iar mai mult de un sfert din populația lumii beneficiază de interdicții privind fumatul în spații închise.
Măsuri de reducere a consumului
Pe lângă aceste măsuri, creșterea taxelor pe produsele din tutun pentru a le face mai puțin accesibile rămâne cel mai eficient instrument de reducere a consumului. Taxele pe tutun pot, de asemenea, să crească veniturile guvernamentale pentru controlul tutunului și finanțarea sănătății. Cu toate acestea, tutunul rămâne principala cauză de deces evitabil la nivel mondial și un factor major al bolilor de inimă, accidentelor vasculare cerebrale, cancerului, bolilor respiratorii cronice și diabetului. La nivel global, există încă aproximativ 1,3 miliarde de consumatori de tutun, alimentați de o industrie de miliarde de dolari care vinde produse mortale și care creează dependență.
Provocările actuale
Industria tutunului, confruntată cu scăderea vânzărilor de țigări, se orientează către produse noi, cum ar fi țigările electronice, care sunt prezentate ca alternative mai sănătoase, deși generează substanțe toxice. Producătorii de tutun își concentrează eforturile pentru a atrage tineri spre produsele lor, iar estimările arată că doar 56 de țări vor atinge obiectivul global de reducere a consumului de tutun cu 30% până în 2025.
Impactul asupra mediului
Tutunul nu este doar o problemă de sănătate; acesta amenință dezvoltarea durabilă globală. Costul economic al fumatului, din cheltuielile de sănătate și pierderile de productivitate, este estimat la 1,8% din produsul intern brut anual al lumii. Aproximativ 4,5 trilioane de mucuri de țigară sunt aruncate anual, reprezentând a doua cea mai mare formă de poluare cu plastic din lume. De asemenea, terenuri agricole valoroase și apă sunt irosite pentru cultivarea tutunului în loc de alimente, iar producția și consumul de tutun contribuie la încălzirea globală, eliberând 80 de milioane de tone de dioxid de carbon în fiecare an.
Relevanța continuării implementării FCTC
De aceea, FCTC a OMS rămâne relevantă astăzi, la fel ca acum 20 de ani, deși punerea sa în aplicare rămâne inegală între țări. Este esențial ca țările să interzică sponsorizarea tutunului și publicitatea în mass-media tradiționale și sociale, protejând politicile de sănătate publică împotriva interferențelor industriei tutunului. Prin implementarea integrală a dispozițiilor sale, țările pot proteja sănătatea populației, economiile și mediul pentru deceniile următoare.
