Trump descoperă complexitatea încheierii conflictelor din Ucraina și Gaza
Președintele american Donald Trump realizează că laudele din campania sa electorală legate de încheierea rapidă a unor acorduri de pace nu produc rezultate imediate, iar războaiele continuă. În timp ce Trump făcea pași mici cu privire la planul său de pace pentru Ucraina, o nouă încetare a focului, pentru care își revendica meritul, a fost spulberată. Israelul a lansat un nou atac asupra Hamas în Gaza, ucigând sute de civili.
Convorbirea lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin, care a fost în mare parte intransigent, și decizia premierului israelian Benjamin Netanyahu de a relua războiul în Gaza subliniază prioritățile politice ale acestor lideri, care depășesc interesele președintelui american. Această atmosferă geopolitică complicată stă în calea visului lui Trump de a lăsa o moștenire ca pacificator global, despre care a prezis că se va împlini imediat ce se va întoarce în Biroul Oval.
Există semne tot mai evidente că obiectivele lui Trump depășesc încheierea conflictelor cu o pace echitabilă și durabilă. Relatările discuției sale cu Putin întăresc temerile guvernului ucrainean și ale aliaților săi europeni că Trump percepe războiul ca pe un spectacol secundar în dorința sa de apropiere de Moscova. Aceasta a dus la o abordare mai favorabilă față de Putin, în timp ce a exercitat presiuni asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru a adera la planul său de încetare a focului de 30 de zile.
Consimțământul Washingtonului față de revenirea lui Netanyahu la bombardarea Gazei a pus capăt eforturilor trimisului lui Trump, Steve Witkoff, de a obține eliberarea ostaticilor și un acord în faza a doua pentru a pune capăt unui război care constituie un impediment pentru un acord de pace istoric între Israel și statele arabe. O nouă ofensivă aeriană a SUA împotriva rebelilor Houthi din Yemen sugerează, de asemenea, că Trump se concentrează pe creșterea presiunii asupra Iranului pentru a-l forța să poarte discuții privind programul său nuclear.
Trump a declarat că un acord de pace cu Rusia și Ucraina va fi încheiat în curând, iar Casa Albă a fost optimistă după convorbirea telefonică cu Putin. Totuși, principalul rezultat a fost respingerea de către Rusia a ideii de încetare imediată a focului. De asemenea, Ucraina a semnat un acord limitat, dar utilizarea termenului „încetare a focului” de către Casa Albă a fost considerată o supraevaluare a pauzei de 30 de zile. Ucrainenii au raportat atacuri rusești continue, inclusiv un baraj de drone asupra unui spital din regiunea Sumî.
Un raport al Rusiei privind discuțiile a fost diferit de versiunea SUA, evidențiind o viziune mai restrânsă asupra acordului. Administrația americană insistă că acesta este doar primul pas și că urmează discuții pentru a ajunge la o încetare completă a focului. Trump a declarat că „următorul lucru ar fi o încetare completă a focului și un acord”, menționând că se așteaptă progrese rapide, în ciuda noilor blocaje din partea lui Putin.
Cu toate acestea, credibilitatea lui Trump este în joc, depinzând de un lider rus care a încălcat constant acordurile și armistițiile. Refuzul lui Putin de a semna planul SUA pentru o încetare completă a focului de 30 de zile demonstrează complexitatea procesului de pace. Putin a prezentat condiții imposibil de acceptat de către Ucraina, alimentând temerile europene că o pace în termenii Kremlinului ar putea duce la un viitor război.
Fostul prim-ministru britanic Boris Johnson a comentat că respingerea de către Putin a încetării necondiționate a focului nu este surprinzătoare, afirmând că acesta vrea să continue să bombardeze și să ucidă civili ucraineni. De asemenea, un raport al Kremlinului a arătat că Putin a cerut oprirea ajutoarelor militare pentru Ucraina, ceea ce ar putea crea o prăpastie între Trump și puterile vest-europene.
Acordul de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice reflectă dorința lui Putin de a evita să îndepărteze de Trump. Totuși, chiar și această concesie poate fi interpretată ca având scopuri ascunse. Ambele părți au discutat probleme globale mai ample, inclusiv proliferarea nucleară, sugerând că Trump caută să-l repună pe Putin pe scena globală fără a plăti un preț pentru invazia Ucrainei.
Între timp, reluarea atacurilor în Gaza arată limitele administrației americane în transformarea progreselor inițiale de pace în acorduri durabile. Netanyahu a afirmat că atacurile vor continua, în ciuda presiunilor internaționale, și a obținut câștiguri politice imediate din decizia sa de a relansa războiul. Aceasta ar putea reflecta nevoia sa de a-și consolida puterea, în timp ce Trump se confruntă cu alegeri politice dificile în privința relațiilor sale cu Putin și Netanyahu.
