UE alocă miliarde de euro din fondurile destinate pandemiei pentru a întări securitatea națională
Executivul UE a informat statele membre că pot redirecționa sute de miliarde de euro din fondurile de ajutor pentru pandemia de COVID-19 pentru a finanța proiecte din domeniul apărării, reprezentând o schimbare radicală a priorităților de la începutul pandemiei. Miercuri, Comisia Europeană a confirmat că țările au termen până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele convenite în vederea primirii unei finanțări de până la 335 de miliarde de euro din Facilitatea de reziliență și redresare (RRF), iar proiectele din domeniul apărării vor fi acum eligibile pentru finanțare.
Despre ce bani e vorba
În 2021, Comisia Europeană a oferit țărilor UE afectate de pandemia de COVID-19 o sumă de 650 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi pentru proiecte de combatere a schimbărilor climatice, îmbunătățirea digitalizării și sprijinirea altor reforme favorabile creșterii economice, finanțate prin emisiuni de titluri de creanță la nivel UE. La acel moment, era apogeul Pactului Verde, iar climatele erau priorități principale ale Bruxelles-ului. Conform legislației RRF, 37% din fonduri urmau să fie alocate combaterii schimbărilor climatice și 20% digitalizării economiei, în timp ce apărarea nu era menționată în lista domeniilor posibile de finanțare.
Cu toate acestea, după patru ani, cu aproximativ jumătate din fondurile RRF încă neplătite, Comisia a informat că proiectele de apărare din cadrul planurilor comune ale UE, cum ar fi programele de comunicații prin satelit, sunt acum eligibile. De asemenea, a solicitat legislatorilor și guvernelor să includă în regulamentul privind Programul european pentru industria de apărare (EDIP) o dispoziție care să permită țărilor să utilizeze fondurile de redresare pentru a contribui la fondul de apărare. Comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că aceste alternative ar putea ajuta Facilitatea de redresare să aducă beneficii suplimentare importante din prioritățile comune ale Europei, inclusiv în domeniile securității și apărării.
Timpul se scurge
Însă, pentru țările care doresc să redirecționeze fonduri, timpul se scurge. Guvernele trebuie să demonstreze că au atins obiectivele convenite pentru a primi fondurile, iar multe dintre ele sunt în întârziere. Țări precum Italia și Spania, principalii beneficiari ai fondurilor, fac presiuni pentru amânarea termenului limită din 2026, dar executivul UE respinge ferm această idee. Un oficial al UE a declarat că aceasta nu este doar o idee proastă, ci și extrem de costisitoare și foarte periculoasă.
Comisia sugerează țărilor să se asigure că investițiile planificate sunt fezabile sau, în caz contrar, „să le înlocuiască cu altele fezabile”. UE enumeră numeroase opțiuni pe care țările le au la dispoziție pentru a obține fondurile, printre care utilizarea fondurilor pentru a injecta capital în băncile naționale de promovare sau transferarea acestora către programul UE pentru investiții, InvestEU.
Planuri și întârziere
România, Ungaria și Bulgaria sunt țări cu planuri mai ample și întârzieri mai mari. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său. Ungaria nu a prezentat încă nicio cerere de plată, iar acordarea fondurilor depinde de reforme cruciale în domeniul statului de drept, care ar crea mai multe garanții anticorupție și ar consolida independența instanțelor judecătorești. Budapesta riscă să piardă 10,4 miliarde de euro.
