Presiunea migrației din sud-estul Europei
În Germania, migrația din sud-estul Europei generează presiuni semnificative asupra administrațiilor locale. Un oraș din Renania de Nord-Westfalia, Duisburg, a devenit subiectul unei controverse legate de respectarea regulilor de circulație liberă a cetățenilor europeni.
Măsuri drastice în fața abuzurilor
Autoritățile din Duisburg afirmă că un număr tot mai mare de cetățeni români și bulgari nu îndeplinesc criteriile legale pentru a beneficia de dreptul la liberă circulație. Ca urmare, municipalitatea a intensificat controalele și a început să aplice măsuri mai severe decât în anii anteriori. În 2025, Oficiul pentru Străini din Duisburg a emis 553 de decizii privind pierderea dreptului de ședere, un record pentru oraș, comparativ cu 166 în 2024 și 96 în 2023.
Critici la adresa nivelului de educație
Primarul Sören Link, reprezentant al SPD, susține că mulți români și bulgari din Duisburg nu îndeplinesc criteriile legislației europene, având un nivel scăzut de educație și calificare, ceea ce le îngreunează obținerea unui loc de muncă stabil. Deși modificarea legislației naționale sau europene este necesară pentru restrângerea dreptului la liberă circulație, primarul a cerut înăsprirea reglementărilor.
Compararea situației cu alte orașe
În 2025, Duisburg a înregistrat cele mai multe decizii din NRW, în contrast cu alte orașe mari: Gelsenkirchen cu 506 decizii, Dortmund cu 116 și Hagen cu doar 3. Autoritățile explică aceste diferențe prin numărul mare de persoane dependente de ajutoare sociale din Duisburg.
Verificările și consecințele lor
Verificările nu sunt făcute aleatoriu, ci în urma unor situații concrete, precum informații de la instituțiile care acordă prestații sociale. Fiecare constatare a pierderii dreptului de ședere obligă persoana în cauză să părăsească țara, cu un termen de o lună pentru conformare. Între 2014 și 2024, au fost inițiate 96 de proceduri de expulzare.
Situația românilor și bulgarilor în Duisburg
La finalul anului 2025, în Duisburg erau 7.935 de cetățeni bulgari care primeau ajutoare sociale, dintre care 5.167 erau apți de muncă. În cazul românilor, din cei aproximativ 9.700, 3.087 primeau Bürgergeld, adică 31,8%, dintre care 1.538 erau apți de muncă.
Contextul național al muncii cetățenilor români și bulgari
La nivel național, românii și bulgarii constituie o parte esențială a forței de muncă din Germania, cu o rată de ocupare de 67% în 2021, apropiată de cea a populației germane, de 69%. Totuși, specialiștii subliniază că migrația sărăciei afectează doar câteva municipalități, în special din Renania de Nord-Westfalia, unde grupurile vulnerabile se confruntă cu dificultăți de integrare.
Concluzie
Deciziile luate de autoritățile din Duisburg evidențiază tensiunile generate de migrarea românilor și bulgarilor, subliniind necesitatea unei reglementări mai stricte a dreptului la liberă circulație pentru a preveni abuzurile și a asigura o integrare mai eficientă a acestor grupuri.
