Un sfert din testele de depistare a drogurilor utilizate de poliție au oferit rezultate eronate în anul trecut
Aproape jumătate dintre rezultatele pozitive înregistrate de aparatele polițiștilor în ultimul an au fost infirmate de analizele de laborator. Conform unui răspuns oficial transmis de Poliția Română, 43% dintre rezultatele pozitive înregistrate între 18 iulie 2024 și 28 aprilie 2025 au fost ulterior contestate prin analize toxicologice de laborator.
În această perioadă, au fost efectuate 3.367 de teste preliminare pozitive, iar pentru 1.450 dintre acestea au fost eliberate buletine de analiză care au indicat un rezultat negativ, conform datelor IGPR. FACIAS, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzului Statului, care a obținut aceste informații în urma unui proces, subliniază că un test fals pozitiv generează aceleași consecințe juridice ca și un rezultat pozitiv confirmat, inclusiv suspendarea permisului de conducere și stigmatizarea persoanelor vizate.
Poliția Română a explicat că discrepanțele dintre rezultatele testelor de droguri și analizele de laborator pot fi cauzate de:
- Diferențe între tipurile de probe analizate (salivă vs. sânge/urină);
- Metode distincte de recoltare și analiză;
- Sensibilitatea aparatelor la anumiți compuși;
- Prezența substanțelor într-o concentrație nedetectabilă prin metodele de laborator.
FACIAS a menționat că „nicio instituție nu a făcut publică lista compușilor și a alimentelor care pot determina rezultate fals pozitive” și a subliniat importanța combaterii consumului de substanțe interzise la volan, precum și necesitatea aplicării măsurilor pentru siguranța rutieră. Totuși, sancțiunile dispuse pe baza unor dispozitive cu o rată ridicată de eroare, fără confirmare toxicologică, pot crea situații abuzive.
Ce spune Legea și ce schimbări propun parlamentarii
Codul penal actual pedepsește „conducerea unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive” cu închisoare de la 1 la 5 ani. Această reglementare a generat o amplă dezbatere în societate, inclusiv în rândul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Recent, ÎCCJ a decis că trebuie să se țină cont de expertiza medico-legală care demonstrează că un șofer este sub influența drogurilor atunci când este prins în trafic.
Cu toate acestea, parlamentari din PSD și PNL, printre care Alina Gorghiu și Robert Cazanciuc, au inițiat un proiect de Lege care va elimina sintagma „sub influența” din Codul penal, sancționând șoferii dacă li se găsesc substanțe interzise în sânge. Proiectul se află în prezent la Camera Deputaților, for decizional, după ce a fost adoptat de Senat.
