Budapesta retrogradează la statutul de „junk”
Capitala Ungariei, Budapesta, a fost retrogradată de agenția de evaluare financiară Moody’s în zona Ba1, un nivel asociat cu risc ridicat, cunoscut drept „junk”. Această decizie a fost însoțită de o avertizare că ratingul ar putea suferi o scădere și mai abruptă, din cauza riscurilor crescute de neîndeplinire a obligațiilor financiare ale orașului.
Situația financiară precară
Evaluarea Moody’s subliniază problemele legate de lichiditate, evidențiind îngrijorările cu privire la disponibilul de numerar al Budapestei, ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității municipalității de a face față plăților urgente. Această situație este agravată de incertitudinile privind transferurile de fonduri de la nivel central, lipsa resurselor necesare pentru acoperirea deficitului de numerar și tensiunile dintre administrația locală și guvernul național.
Impactul asupra scenei politice
Retrogradarea survine într-un moment crucial, cu alegeri parlamentare iminente, în care partidul de opoziție TISZA se află în fruntea sondajelor. Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a avertizat constant că orașul se îndreaptă spre insolvență, acuzând guvernul că a mărit impozitele și a blocat fondurile necesare, în timp ce partidul premierului Viktor Orbán susține că dificultățile financiare sunt rezultatul cheltuielilor iresponsabile ale administrației locale.
Contribuțiile de solidaritate
Un factor central al conflictului îl constituie contribuțiile de solidaritate pe care Budapesta trebuie să le plătească guvernului central, care au crescut de aproape nouă ori din 2019. Aceste plăți reprezintă acum aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a intentat acțiuni în instanță, contestând legalitatea acestei taxe, iar guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai puțin dezvoltate.
Repercusiuni pentru București
Situația din Ungaria servește ca un avertisment pentru România, subliniind riscurile unui conflict prelungit între o capitală și guvernul central, care poate duce la creșterea costurilor de finanțare. În București, o situație similară ar putea afecta direct serviciile esențiale, fiindcă depind de fluxuri financiare stabile.
Concluzie
Retrogradarea Budapestei la statutul de „junk” evidențiază vulnerabilitățile financiare ale capitalei ungare și impactul potențial asupra scenei politice, precum și implicațiile pentru alte capitale, precum București, care ar putea înfrunta provocări similare în gestionarea relației cu guvernul central.
