Uniunea Europeană își ajustează strategia în fața retragerii USAID
Organizațiile non-guvernamentale europene avertizează că urmează „câțiva ani dificili”, pe măsură ce nevoile umanitare în creștere se confruntă cu fonduri tot mai mici alocate națiunilor aflate în dificultate. Această situație devine îngrijorătoare în contextul desființării Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a reducerilor bugetelor europene pentru ajutor, care contribuie la lipsa de sprijin pentru cele mai fragile state ale lumii.
Deputatul european Isabella Lovin, vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare a Parlamentului European, a declarat că reducerile USAID vor avea „consecințe dramatice” la nivel global. Lovin a descris deciziile recente ale statelor membre ale UE de a-și reduce bugetele de ajutor ca „regretabile” și „greșite”, subliniind că UE nu poate umple golul lăsat de desființarea USAID. Ea a accentuat necesitatea de a investi în democrație, eradicarea sărăciei și sprijinirea comunităților din țările în curs de dezvoltare pentru a preveni conflictele și migrația involuntară.
Germania, cel mai mare donator din UE, a direcționat 0,79% din venitul său național către asistența pentru dezvoltare în străinătate în 2023, dar este pe cale să își reducă bugetul sub guvernul lui Friedrich Merz, conform unui acord de coaliție recent. Guvernul german a redus bugetul pentru ajutor cu 1,6 miliarde de euro în 2023 și cu încă 1 miliard de euro în 2024. Franța, Italia și Spania au făcut, de asemenea, reduceri la ajutorul pentru dezvoltare în 2024 comparativ cu anul precedent.
Marea Britanie se află pe cale să își reducă bugetul de ajutor la cel mai scăzut nivel din istorie, estimându-se că va cheltui doar 0,23% din venitul național pentru ajutoare în 2027. Charlotte Slente, secretarul general al Consiliului danez pentru refugiați, a subliniat importanța investițiilor în probleme umanitare, avertizând că reducerea fondurilor ar putea duce la mai multe conflicte și strămutări.
Impactul desființării USAID a fost imediat, organizația furnizând o cincime din finanțarea Consiliului danez pentru refugiați, care a fost nevoit să concedieze 1.400 de angajați. Aceasta a dus la o estimare de 2 milioane de persoane care nu vor putea fi contactate din cauza reducerilor. Slente a subliniat riscul creării unui „gol imens” între ajutorul de urgență și programele de dezvoltare economică, afectând milioane de oameni săraci.
Eurodeputații, inclusiv Isabella Lovin, au cerut ca Uniunea Europeană să se concentreze pe sprijinirea democrației și egalității de gen în țările subdezvoltate, criticând accentul pus pe ajutoarele orientate spre accesul UE la materii prime și controlul migrației. Lovin a subliniat că proiectele de infrastructură nu pot fi derulate în zonele afectate de conflicte și a cerut o întoarcere la rădăcinile cooperării europene pentru a aborda problemele de lungă durată, cum ar fi eradicarea sărăciei.
Reducerea bugetului pentru ajutoare de către SUA și alte țări creează o „furtună perfectă” pentru asistența umanitară la nivel global, subliniind necesitatea urgentă de a regândi strategiile de ajutor și de a prioritiza nevoile celor mai vulnerabile populații.
