Uniunea Europeană își propune să întărească securitatea frontierelor
Executivul Uniunii Europene a solicitat marți creșterea numărului de angajați ai agenției de frontieră Frontex la 30.000 de persoane, parte a unei strategii menite să protejeze Europa de atacurile hibride, criminalitatea informatică, crima organizată și amenințările teroriste. Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil pentru tehnologie, a declarat într-un interviu că „peisajul nostru de securitate este foarte alarmant”.
Virkkunen a subliniat că amenințările la adresa securității sunt din ce în ce mai transfrontaliere și digitalizate, adăugând că „un răspuns doar național nu este suficient”. În cadrul unei prezentări la Strasbourg, ea a propus creșterea personalului agenției UE pentru frontiere la 30.000 de membri, față de cei 10.000 planificați pentru anul 2027.
Acest plan face parte dintr-o strategie mai amplă, care include și propuneri recente privind apărarea și pregătirea, demonstrând angajamentul UE de a-și asuma responsabilitatea pentru securitate. De asemenea, Comisia a solicitat ca Europol, agenția de poliție a UE, să primească mai multe resurse pentru a combate amenințările hibride, care vizează destabilizarea societăților prin atacuri asupra infrastructurilor critice, fie fizice, fie cibernetice.
Rusia a intensificat astfel de atacuri asupra Europei după invazia sa din Ucraina în 2022. O personalitate de rang înalt din cadrul NATO a avertizat că aceste atacuri ar putea provoca victime în masă.
Conform planului, agențiile de aplicare a legii vor avea acces sporit la date, deoarece multe autorități „rămân foarte mult în urmă” în privința instrumentelor digitale. Virkkunen a afirmat că poliția și forțele de ordine necesită mai multe instrumente pentru a combate infracțiunile în lumea digitală.
Cu toate acestea, aceste inițiative ar putea ridica probleme legate de viața privată. Proiectul de legislație al UE pentru combaterea materialelor online privind abuzurile sexuale asupra copiilor este blocat, deoarece țările membre nu sunt de acord dacă serviciile de mesagerie precum WhatsApp și Signal ar trebui să fie obligate să transmită poliției conversațiile utilizatorilor. Orice încercare de a implementa măsuri similare prin alte mecanisme juridice ar putea întâmpina dificultăți, deși Virkkunen a subliniat că protecția vieții private va fi o prioritate.
