Nemulțumirea angajaților români
Românii se confruntă cu o nemulțumire constantă la locul de muncă, dorind salarii mai mari, dar rămânând blocați din cauza incertitudinii. Stresul cronic este o realitate în birouri, iar angajații caută oportunități mai bune fără a-și asuma riscuri prin demisii.
Paradoxul pieței muncii
Relația angajaților cu piața muncii a devenit tensionată, fiind afectată de un paradox între presiunea financiară și riscul de epuizare profesională. Peste 50% dintre salariați se confruntă cu un nivel ridicat de stres, iar pentru o treime dintre aceștia, burnout-ul este motivul principal pentru a dori să părăsească actualul loc de muncă. Aceasta este o problemă acută în domenii critice, precum sectorul medical, unde mai mult de o treime dintre medici suferă de suprasolicitare.
Context legislativ inadecvat
În ciuda dificultăților, cadrul legal din România rămâne fragil. O inițiativă de lege anti-burnout a eșuat în Parlament în 2024, lăsând angajații fără o protecție adecvată, în afara prevederilor Legii 167/2020 privind hărțuirea morală.
Schimbarea priorităților angajaților
Studiul „Romanians@Work 2025” arată că 43% dintre angajați prioritizează stabilitatea psihică în fața veniturilor, majoritatea fiind dispuși să accepte un loc de muncă cu un salariu similar, dar cu un management mai empatic. Totuși, realitatea economică complică aceste preferințe. Deși 60% dintre salariați doresc să plece, majoritatea nu au un plan concret, temerile legate de instabilitate și salariile neatractive fiind principalele motive pentru care rămân.
Presa financiară și salariile
Presiunea financiară s-a amplificat din cauza inflației și modificărilor fiscale, lăsând multe persoane cu venituri care acoperă abia cheltuielile lunare. Patru din zece angajați își cheltuiesc 90% din salariu pe nevoile de bază și mulți recurg la economii sau împrumuturi. Angajatorii, pe de altă parte, ezită să ofere măriri salariale substanțiale din cauza dificultăților economice.
Creșterea muncii part-time
Imposibilitatea de a obține majorări salariale a dus la o creștere a numărului de angajați care aplică pentru locuri de muncă part-time. România are deja un număr record de ore lucrate cumulativ la mai multe locuri de muncă, ceea ce contribuie la riscul de epuizare fizică și psihică.
Mișcări civice și perspectivele economice
O notă pozitivă provine dintr-o mișcare civică care a strâns peste 10.000 de semnături pentru repunerea legii anti-burnout pe agenda Parlamentului. Totuși, perspectivele economice pentru 2026, marcate de taxe noi și inflație persistentă, sugerează că angajații vor continua să se confrunte cu dilema între nevoia de a câștiga mai mult și riscurile stresului cotidian.
În concluzie, angajații români se află într-o situație dificilă, pendulând între dorința de a obține salarii mai mari și riscurile epuizării, într-un cadru legislativ care nu le oferă protecția necesară. Această tensiune poate avea implicații serioase asupra sănătății mentale și calității vieții profesionale.
