Fonduri europene pentru România
România ar fi trebuit să primească fonduri de 28,5 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cristian Popa, viceguvernator BNR, afirmă că, pentru a accesa aceste miliarde, sunt necesare reforme semnificative. Suma reprezintă aproape 9% din PIB-ul pe 2023, plasând România printre primii cinci beneficiari ai UE, fiind esențială pentru dezvoltarea economică a țării.
Utilizarea fondurilor
Popa subliniază importanța acestor fonduri, menționând că suma alocată ar putea echivala cu 1.100 km de autostradă sau cu 230.000 de apartamente medii din București. De la aprobarea PNRR în 2021 până în prezent, România a încasat 9,44 miliarde de euro, din care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, reprezentând aproximativ o treime din alocarea totală.
Provocările întâmpinate
Popa a evidențiat că proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu vor putea fi realizate înainte de termenul limită din august 2026, ceea ce va duce la pierderea finanțării prin PNRR. Aceasta va afecta investițiile din fonduri europene, lăsând multe proiecte fără sursă de finanțare și crescând presiunea asupra bugetului de stat și deficitului fiscal.
Viitorul fondurilor europene
Comisia Europeană a propus săptămâna trecută un nou cadru financiar multianual (CFM 2028-2034), care ar putea aduce României 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul actual. Cristian Popa a subliniat că, pentru a beneficia de aceste fonduri, sunt necesare reforme, întrebându-se câte reforme vor fi implementate și câte miliarde vor ajunge efectiv în economie.
Concluzie
Reformele esențiale sunt cruciale pentru ca România să poată accesa fondurile europene și să își îmbunătățească infrastructura și serviciile publice, influențând astfel viitorul economic al țării.
