România în creștere economică și provocări structurale
Vicepreședinta Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, Antonella Bassani, a declarat că România a înregistrat o evoluție economică impresionantă, apropiindu-se de media Uniunii Europene în ceea ce privește puterea de cumpărare. Veniturile pe cap de locuitor au crescut de la 30% din media europeană la aproape 80% în termeni de putere de cumpărare. Cu toate acestea, Bassani a avertizat că modelul de creștere economică tradițional a atins limitele sale.
Provocările economice actuale
Oficialul Băncii Mondiale a subliniat că, deși progresul este notabil, România se confruntă cu provocări structurale majore. Modelul de creștere care a funcționat bine în ultimul deceniu nu mai generează aceeași profitabilitate, iar transformările tehnologice, cum ar fi digitalizarea și automatizarea, schimbă regulile economiei globale.
Bassani a menționat că România trebuie să inițieze un nou ciclu de creștere bazat pe inovație, cercetare și producție cu valoare adăugată mare. Reformarea instituțiilor publice este esențială pentru această tranziție, iar investițiile în educație și competențe digitale sunt cruciale pentru scalarea inovației.
Consolidarea fiscală și direcții de acțiune
Bassani a apreciat eforturile României de reducere a deficitului bugetar, considerând măsurile de consolidare fiscală ca fiind „decizii dure, dar necesare”. Deficitul fiscal a scăzut la aproape 6% din PIB în 2026, de la 9,3% în 2024, sub ținta convenită cu Uniunea Europeană. Consolidarea fiscală este comparată cu o fundație solidă necesară pentru un zgârie-nori.
Într-un context internațional volatil și cu un spațiu fiscal restrâns, vicepreședinta Băncii Mondiale a subliniat două direcții principale de acțiune: mobilizarea capitalului privat și utilizarea eficientă a fondurilor europene, subliniind importanța direcționării resurselor limitate către investiții strategice.
Discrepanțe între puterea de cumpărare și salarii
Deși puterea de cumpărare a crescut, România se află în continuare pe ultimele locuri în ceea ce privește salariile. Conform datelor din 2024, salariul mediu brut anual din România este de aproximativ 21.108 euro, semnificativ sub media UE de 39.808 euro și de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg, unde salariul mediu ajunge la 82.969 euro.
În plus, prețurile pentru alimente, energie și locuințe sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, evidențiind paradoxul unei economii cu putere de cumpărare în creștere, dar cu venituri reale printre cele mai scăzute.
Concluzie
România se află într-un moment crucial, având oportunitatea de a-și transforma economia, dar și provocări semnificative care necesită reforme profunde pentru a asigura o creștere sustenabilă și echitabilă.
