Escrocherie de proporții în Rimini
O femeie de 52 de ani din Rimini a fost victima unei escrocherii, plătind suma de 335.000 de euro pentru un apartament care, pe hârtie, părea ideal. În realitate, locuința era plină de nereguli și nu respecta legislația în vigoare.
Detalii despre caz
Audierea preliminară la tribunalul din Rimini va începe pe 9 octombrie, vizând doi inculpați: un bărbat de 46 de ani, vânzătorul apartamentului, și o femeie de 48 de ani, arhitectul care a întocmit documentația necesară tranzacției. Conform dosarului procurorilor, aceștia ar fi acționat împreună, vânzătorul promovând proprietatea, iar arhitecta garantând, printr-un raport tehnic prezentat notarului în aprilie 2021, că imobilul era conform din punct de vedere urbanistic și cadastral. Însă, documentul respectiv ar fi fost fals, ascunzând grave abateri.
Nereguli grave ale apartamentului
Printre neregulile descoperite se numără:
- Înălțimi interioare care nu respectau normele;
- Extinderi neautorizate;
- O verandă amplasată ilegal;
- O scară de urgență construită fără avize;
- Modificări la acoperiș și mansardă incompatibile cu autorizațiile.
Apartamentul nu respecta planurile aprobate de autorități, ceea ce face vânzarea sa ilegală.
Înșelăciunea și acțiunile legale
În rechizitoriu se menționează că inculpații au ascuns cumpărătoarei aceste nereguli, asigurând-o că proprietatea era conformă și perfect tranzacționabilă. Femeia a semnat un contract preliminar și, ulterior, actul final, crezând că achiziționează o locuință fără vicii ascunse. Realitatea a fost descoperită abia ulterior, când aceasta a realizat că a investit o sumă considerabilă într-un imobil care nu îndeplinea cerințele legale.
Parchetul susține că frauda a fost posibilă datorită colaborării dintre vânzător și arhitect, care ar fi falsificat certificatul de conformitate. Cumpărătoarea caută acum justiție și speră ca instanța să facă dreptate.
Concluzie
Cazul subliniază riscurile asociate cu achizițiile imobiliare și importanța verificării riguroase a documentației, având potențialul de a afecta încrederea consumatorilor în piața imobiliară.
