Putin evită un proces pentru crime de război cât timp este președinte
Tribunalul special pe care națiunile occidentale intenționează să-l înființeze pentru a judeca crima de agresiune împotriva Ucrainei nu îl va pune sub acuzare în lipsă pe Vladimir Putin, atâta timp cât acesta rămâne președinte al Federației Ruse. Aceeași prevedere se va aplica și premierului rus, Mihail Mișustin, și ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, conform unor oficiali europeni citați de Euronews.
Urmărirea acestor oficiali de rang înalt va fi permisă doar dacă inculpații sunt prezenți fizic în sala de judecată, ceea ce este puțin probabil, având în vedere că Rusia nu recunoaște invazia Ucrainei ca fiind o agresiune și se opune ferm cooperării cu Occidentul. Alternativ, un proces în lipsă ar putea fi desfășurat după ce Putin va părăsi funcția.
Condițiile sunt stabilite în proiectul de acord care ar oferi baza legală pentru înființarea tribunalului special în cadrul Consiliului Europei, o organizație pentru drepturile omului cu sediul la Strasbourg. Organizația nu face parte din Uniunea Europeană, dar blocul este strâns legat de proces. Lucrările tehnice s-au încheiat la sfârșitul lunii martie, în timpul unei reuniuni a așa-numitului „Core Group” de la Strasbourg, care a produs trei proiecte de documente separate: un acord bilateral între Ucraina și Consiliul Europei, statutul tribunalului special și acordul care detaliază managementul tribunalului special.
Semnarea acordului va avea loc la Kiev pe 9 mai, de Ziua Europei, deși calendarul exact va depinde de aprobarea politică. Limitările procesului în lipsă sunt văzute ca un „compromis” între țări, a indicat un oficial al UE. După luni de deliberări, prevederea este acum o „afacere finalizată”, având puține șanse de a fi modificată înainte de prezentare.
Odată ce Kievul va semna acordul, textul va fi supus la vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care reunește reprezentanți ai celor 46 de națiuni membre. Rusia a fost expulzată la scurt timp după ce a început războiul. Va fi necesară o majoritate de două treimi pentru a ratifica acordul, un rezultat aproape garantat datorită sprijinului larg pentru inițiativă din partea statelor membre. Unele țări care au adoptat poziții prietenoase cu Rusia, cum ar fi Ungaria și Serbia, ar putea să se abțină sau să voteze împotriva acesteia, deși nu se vor aplica drepturi de veto individuale.
Națiunile democratice din afara continentului, precum Canada, Australia, Noua Zeelandă și Japonia, sunt așteptate să se alăture inițiativei, extinzându-i legitimitatea. Este puțin probabil ca Statele Unite, care au început o apropiere de Rusia, să participe. Sub administrația lui Joe Biden, SUA au susținut căutarea justiției în Ucraina, dar, după învestirea lui Donald Trump, orientarea s-a schimbat. SUA nu au participat la reuniunea Core Group de la sfârșitul lunii martie. Nu este clar cum efortul lui Trump pentru un acord de pace ar putea afecta procedurile judiciare.
„Peste 38 de state și-au exprimat sprijinul politic pentru înființarea tribunalului, precum și Uniunea Europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Europei. Odată ce acordurile vor fi ratificate, tribunalul este de așteptat să aibă sediul la Haga, un oraș cu o lungă tradiție în dreptul internațional, care găzduiește deja Curtea Internațională de Justiție (CIJ) și Curtea Penală Internațională (CPI). CPI a emis separat un mandat de arestare pentru Vladimir Putin și unul dintre adjuncții săi pentru transferul ilegal de copii ucraineni în Rusia. Ultima dată când crima de agresiune a fost adusă în fața justiției a fost în timpul proceselor de la Nürnberg desfășurate după cel de-Al Doilea Război Mondial, când acuzația era cunoscută drept „crime împotriva păcii”.
