Votul a început în Groenlanda, unde alegerile esențiale sunt în plină desfășurare, pe fondul interesului lui Trump pentru această insulă
Prim-ministrul Groenlandei a declarat că alegătorii se confruntă cu o „alegere fatidică”, în timp ce insula arctică şi-a deschis marţi urnele de vot într-un scrutin crucial, urmărit îndeaproape de Europa şi SUA. Votul a atras atenţia la nivel mondial după afirmaţiile repetate ale lui Donald Trump că vrea să dobândească teritoriul semi-autonom, folosind forţa economică şi chiar militară, dacă este necesar.
Alegerile din Groenlanda se desfășoară pe fondul cererilor tot mai numeroase de independenţă, fiind examinate îndeaproape de Danemarca, care a condus insula ca o colonie până în 1953 şi continuă să controleze politica sa externă şi de securitate, alocându-i fonduri semnificative. Groenlanda, împreună cu Insulele Feroe, rămâne parte a regatului danez, deşi se bucură de o largă autonomie. Copenhaga se teme că, în cazul în care alegătorii vor susține puternic cel mai mare partid de opoziţie, Naleraq, o voce pro-independenţă, Groenlanda ar putea să îşi consolideze legăturile cu SUA.
Secţiile de votare s-au deschis marţi la ora 11:00 GMT (13:00, ora României), iar rezultatele sunt aşteptate în primele ore ale zilei de miercuri. Prim-ministrul teritoriului şi liderul partidului Inuit Ataqatigiit (IA), Múte B Egede, a declarat că Trump este „imprevizibil” şi că acesta nu i-a tratat pe groenlandezi cu respect. „Este o alegere fatidică pe care o avem de făcut”, a spus Egede. „Există o ordine mondială care se clatină pe multe fronturi şi, probabil, un preşedinte în Statele Unite care este foarte imprevizibil”, a adăugat el.
În discursul său din faţa Congresului, Trump a afirmat că va avea Groenlanda „într-un fel sau altul”. De asemenea, el s-a adresat locuitorilor din Groenlanda, reiterându-şi invitaţia de a se alătura SUA, promiţând investiţii miliardare pentru a crea noi locuri de muncă. Cu toate acestea, mulţi locuitori din Nuuk sunt deschişi ideii de a consolida colaborarea teritoriului cu SUA, dar resping ideea anexării de către administraţia Trump.
Mişcarea de independenţă a Groenlandei a câştigat o tracţiune semnificativă în ultimii ani, după o serie de scandaluri care au evidenţiat tratamentul rasist al Danemarcei faţă de băştinaşii insulei. În contextul în care administraţia SUA îşi exprimă interesul faţă de „resursele naturale incredibile” ale Groenlandei, inclusiv minerale esenţiale, partidul IA al lui Egede şi un alt partid, Siumut, plănuiesc să înfiinţeze o companie minieră naţională pentru a profita de materiile prime.
Insula deţine resurse naturale substanţiale, inclusiv minerale rare utilizate în industriile de înaltă tehnologie. Totuşi, Groenlanda a fost lentă în extragerea acestora din cauza preocupărilor legate de mediu şi a controlului Chinei asupra sectorului, dificultăţi care afectează profitabilitatea companiilor din alte părţi. De asemenea, Groenlanda, cu o populaţie de doar 57.000 de locuitori, a dobândit o anumită autonomie în 1979, dar Copenhaga controlează afacerile externe, apărarea şi politica monetară, contribuind cu aproape 1 miliard de dolari pe an la economia insulei.
În 2009, Groenlanda a câştigat dreptul de a-şi declara independenţa printr-un referendum, dar nu a făcut-o din temeri legate de nivelul de trai. Interesul lui Trump a zdruncinat statu quo-ul, punând independenţa în prim-planul acestor alegeri. „Problema independenţei a fost pusă pe steroizi de Trump”, a declarat Masaana Egede, editor al unui ziar local. În dezbaterea finală, liderii partidelor din parlament au exprimat unanim neîncrederea în Trump, subliniind că acesta încearcă să influenţeze Groenlanda.
Rezultatele alegerilor sunt aşteptate miercuri dimineaţă, iar un sondaj din ianuarie a sugerat că majoritatea locuitorilor Groenlandei sprijină independenţa, dar sunt divizaţi cu privire la momentul acesteia.
