Descinderi în cazul falsificatorilor de cetățenie română
Procurorii Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație au efectuat, joi, 37 de percheziții în cadrul unei investigații privind dobândirea frauduloasă a cetățeniei române. Ancheta vizează un grup infracțional organizat format din 7 cetățeni ucraineni, majoritatea cu rezidență în România, sprijiniți de avocați din Baroul București, notari și traducători.
Activitatea grupului infracțional
În primele 11 luni ale acestui an, au fost depuse peste 900 de cereri de acordare a cetățeniei române legate de activitatea acestui grup. A fost creată o rețea de falsificatori de certificate de cetățenie, utilizate de mai multe persoane, în special cetățeni ruși, cu ajutorul unor funcționari publici.
Acțiuni legale și suspecți
În urma investigațiilor, s-a dispus continuarea urmăririi penale pentru 8 membri ai grupului, printre care 5 avocați și 14 funcționari publici din cadrul Serviciului Stării Civile Sector 6, precum și pentru alți 107 suspecți implicați în activitățile infracționale.
Infracțiunile investigate
Procurorii investighează constituirea unui grup infracțional organizat, falsul material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, divulgarea de informații secrete de serviciu și accesul ilegal la un sistem informatic. Ancheta se concentrează pe redobândirea sau acordarea cetățeniei române pe baza unor înscrisuri oficiale falsificate.
Context legislativ
Conform Legii 21/1991 privind cetățenia română, persoanele care au fost cetățeni români și au pierdut cetățenia din motive neimputabile lor, precum și descendenții acestora, pot redobândi cetățenia română. Cererile pentru redobândirea cetățeniei pot fi depuse personal sau prin mandatar și trebuie însoțite de acte doveditoare.
Detalii despre falsificare
Grupul infracțional avea acces la baze de date privind evidența populației din Republica Moldova și Ucraina, unde se presupune că majoritatea actelor de stare civilă necesare dovedirii unei descendențe din cetățeni români erau falsificate. În unele cazuri, beneficiarii prezentau documente lipsă imediat după ce dosarele erau respinse, având urme de tuș proaspăt imprimat, ceea ce a generat suspiciuni privind existența unor centre de falsificare a înscrisurilor oficiale.
Concluzie
Aceste descinderi subliniază gravitatea fenomenului de falsificare a documentelor și implicarea unor profesioniști din sectorul juridic în activități ilegale, punând în discuție integritatea sistemului de acordare a cetățeniei române.
