Supravegherea în timpul alegerilor prezidențiale
Peste 55.000 de români au fost urmăriți de autorități, conform unor surse, iar drepturile acestora au fost restrânse prin metode de supraveghere considerate abuzive în timpul alegerilor prezidențiale. Această situație a fost semnalată de jurnaliștii de la Gândul, care au adus în atenție că cererile de supraveghere au fost inițiate de structurile de informații, trecând prin Procurorul General al României și fiind aprobate de Curtea Supremă de Justiție.
Cifre alarmante
În ultimii trei ani, Înalta Curte de Casație a raportat emiterea a peste 8.600 de mandate de supraveghere. Această situație a generat îngrijorări cu privire la respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, între ziua alegerilor și momentul trimiterii în judecată a dosarului lui Călin Georgescu, statul român a pus în aplicare nu mai puțin de 2.850 de mandate de securitate națională.
Contextul legal
Supravegherea acestor persoane a fost realizată în contextul invocării siguranței naționale, ceea ce a dus la un control extins asupra cetățenilor în perioada electorală. Aceste acțiuni ridică semne de întrebare cu privire la echilibrul între securitate și respectarea drepturilor individuale.
Concluzie
Aceste practici de supraveghere pun sub semnul întrebării valorile democratice și protecția drepturilor omului în România, având implicații serioase asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului și în procesul electoral.
