Prioritatea Educației în Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că educația rămâne o prioritate națională, în ciuda presiunilor financiare cauzate de războiul cu Rusia. Începând cu anul viitor, profesorii vor beneficia de salarii mai mari, iar studenții de burse suplimentare, conform agenției dpa.
Creșteri Bugetare pentru Educație și Sănătate
Zelenski a subliniat că toate obligațiile sociale ale statului vor fi respectate și că sprijinul pentru cetățeni va fi întărit. Premierul Iulia Sviridenko a prezentat detalii despre proiectul de buget pentru 2026, care include o majorare cu 66 de miliarde de grivne (aproximativ 1,35 miliarde de euro) pentru educație. De asemenea, sunt prevăzute creșteri și pentru sistemul de sănătate.
Deficitul Bugetar și Finanțările Externe
Proiectul de buget pentru 2026 preconizează un deficit de 18,4% din PIB, echivalent cu circa 40,5 miliarde de euro. Cheltuielile totale vor crește cu 8,5 miliarde de euro, din care 3,5 miliarde vor fi alocate apărării și peste 2,5 miliarde pentru pensii. Ucraina se bazează pe finanțări externe de aproape 43 de miliarde de euro, reprezentând 43% din buget, având în vedere că, de la începutul invaziei ruse, a primit peste 122 de miliarde de euro sub formă de ajutoare și împrumuturi externe.
Contrast cu Situația din România
În timp ce Ucraina anunță creșteri pentru profesori și studenți, România a redus numărul burselor pentru elevi. Din cele 1,6 milioane de burse plătite în iunie 2025, aproximativ 170.000 vor fi eliminate, inclusiv bursele de reziliență, monoparentale și pentru olimpici. Bursele de merit vor fi limitate la maximum 15% din fiecare clasă, cu un prag de eligibilitate coborât la media 9. De asemenea, bursele sociale și de merit pentru studenți vor fi acordate doar celor care studiază la buget, pe durata cursurilor, excluzând studenții de la taxă.
Concluzie
Deciziile lui Zelenski de a crește salariile profesorilor și bursele studenților subliniază angajamentul Ucrainei față de educație, chiar și în fața provocărilor financiare generate de război. Această abordare contrastează puternic cu deciziile din România, evidențiind diferențele în prioritățile educaționale ale celor două țări.
